.
NOTĂ ASUPRA TRADUCERII
Traducerea de faţă urmează textul masoretic din Biblia Hebraica Stuttgartensia (BHS), editio quinta emendata (1997) – ediţie critică realizată după Codex Leningradensis.
Este o încercare de traducere cât mai apropiată de textul original, pe cât permite limba română. Astfel, s-au păstrat expresiile specifice (de ex. „pe faţa tăriei cerurilor“), inclusiv unele redundanţe caracteristice (de ex. „Când au auzit glasul Domnului Dumnezeu […], omul şi femeia lui s-au ascuns de faţa Domnului Dumnezeu“); s-a urmărit menţinerea metaforelor, chiar dacă uneori ar putea suna mai neobişnuit pentru omul modern. S-a dat o atenţie deosebită topicii – factor important de accentuare, dar şi de conferire a unei anume muzicalități textului (de ex. „Străin şi pribeag sunt eu printre voi!“).
S-a respectat textul masoretic, chiar unde acesta are pasaje dificile; echivalările paralele din versiunile antice sau din targumuri, precum şi locurile unde concordanţa între ele poate oferi o soluţie, au fost semnalate în note (de ex. Gen 47:21). S-a ţinut seama de cazurile în care, faţă de textul scris (ketiv – de la KTB „a scrie“), textul masoretic însuşi propune o emendare (ebr. qere – de la QR’ „a citi“). Dacă uneori au fost necesare compliniri pentru înţelegerea textului, acestea au fost puse între paranteze drepte.
Privitor la aşezarea în pagină, s-a păstrat în general împărţirea în paragrafe din ediţia originală.
Notele explicative însoţesc textul traducerii în finalul volumului. Ele oferă atât variantele semnificative din Pentateuhul Samaritean, Septuaginta, Vulgata şi Peshitta, cât şi comentarii care ajută la mai buna înţelegere a textului: explicarea anumitor realia, lămurirea unor concepte specific biblice, evidenţierea unor paralele cu alte texte biblice sau cu literatura/istoria Orientului Apropiat antic, posibile emendări ale textului sau redarea sensului literal atunci când unele emendări foarte probabile au fost acceptate în traducere.
Numele proprii au fost redate într-o transliterare simplă (urmând ca în note să apară o transliterare cât mai exactă ştiinţific). Conform principiilor ortografice generale, numele deja intrate în limbă au fost redate aşa cum sunt ele tradiţional cunoscute (de ex. Isac, nu Iţhaq).
Ţinând seama că este vorba de un text care provine dintr-un trecut îndepărtat, că există o tradiţie îndelungată a traducerii Bibliei în limba română, că textul rămâne contemporan cu toate generaţiile, s-a urmărit echivalarea lui într-o limbă actuală, firească, evitând atât arhaismele devenite cvasi-ininteligibile, cât şi neologismele stridente şi lipsite de conotaţii poetice.
Am dorit astfel să ne apropiem, pe cât posibil, de frumuseţea originalului: pentru omul credincios ea este „semnătura“ Duhului lui Dumnezeu.
Traducerea se adresează unui grup larg de cititori, profilul de bază al destinatarului fiind omul interesat de probleme biblice, fără să deţină o pregătire specializată în domeniu.
Participanții la acest proiect aparţin mai multor confesiuni: catolică, ortodoxă, baptistă şi penticostală, încercându-se astfel realizarea unui text acceptabil pentru toţi. Domeniile de expertiză ale participanţilor sunt studiile biblice, filologia clasică şi orientalistica.

ediţie îngrijită de:
Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu

traducere, studii introductive şi note de:
Francisca Băltăceanu, Monica Broşteanu, Melania Bădic, Emanuel Conţac, Octavian Florescu, Victor-Lucian Georgescu, Cristinel Iatan, Alexandru Mihăilă, Delia Mihăilă, Ovidiu Pietrăreanu, Tarciziu-Hristofor Șerban, Silviu Tatu, Cătălin Vatamanu (vol 2), Ștefan Colceriu (vol 3)

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=pfbid02UggAZgrTUY1RMRifzDfkZUUda37tfMHcD1Z6KsVqtbrxqymrJ2nfmtn6nBUTx5yTl&id=100004346821008&sfnsn=mo