Isuse-al meu prieten bun

Isuse-al meu prieten bun

Din zorii tinereții

Cu Tine eu călătoresc

Pân’ la sfârșitul vieții.

În zori de zi, când mă trezesc

Smerit m-aplec sub cruce

Că-n toată lumea nu găsesc

Un scut mai bun și dulce.

Când plec pe-un drum îndepărtat

Isuse, ești cu mine

Să-mi fie drumul cât de greu

E-așa ușor cu Tine.

Când am de suferit un chin

Tu, Doamne-mi dai putere

Și fie-amarul cât de greu

Eu simt o mângâiere.

Și nu mă tem că voi pieri

În marea de păcate

Căci Tu, preabunul meu Isus

Mă izbăvești din toate.

Tu ești comoara care-a fost

De mine mult căutată

Iar astăzi nu te-aș mai lăsa

Nici pentru lumea toată.

Căci Tu-mi ești frate de pribeag

De cânt și de suspine,

Isuse-al meu prieten drag

Ce bine-i lângă Tine.

Traian Dorz,

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.