In Ianuarie 2007 eram la început de drum in Anglia împreuna cu un coleg de suferința. Am frecventat de doua ori o Biserica mare atunci. După prima întâlnire l-am abordat pe unul din lideri și i-am spus ca suntem la început și ca avem nevoie de munca și ca pot sa ma implic și in Biserica dacă este nevoie.

La a doua vizita, eram cam evitați de toată lumea. Probabil hainele, sau chipurile noastre disperate. Însă un frațior când am dat sa plecam s-a apropiat de noi și ne-a citit ca suntem noi. Ne-a invitat la un restaurant unde am avut partasie și am mâncat. Niciodată nu a fost așa de buna mâncarea, posibil de la foame sau din cauza ca era ceva nou pt noi. La final ne-a îmbrățișat și ne-a dat ceva bani la fiecare.

Îmi pare atât de rău ca nu mai stiu cine a fost tânărul acesta, pentru ca as vrea sa ii mulțumesc. Prin dragostea lui l-am văzut pe Dumnezeu.

Sunt 12 ani și nu pot sa îmi scot din minte aceasta întâmplare.

Dumnezeu mai are oameni și astăzi. Poate nu sunt cei aplaudați și cunoscuți de toate canalele media. Sunt poate oameni simpli care trăiesc cu Dumnezeul lor in fiecare zi fără sa-și facă reclama la fiecare fapta mică si slujind din dragoste in ascuns, pentru ca și in ascuns răsplătește Dumnezeu.

Pastor Tiberiu Pop

Biserica Peniel Londra