Din zorii zilei mele


1. În lanul Tău m-am dus Culegător de spice, Așa cum Tu ai spus. Cântau secerătorii; Eu îi urmam tăcut, Sfios și singuratic Și lăcrimând ca Rut. 
2. Prin tot zăduful zilei, Sub soarele arzând, Cu fruntea aplecată,m-am ostenit lucrând. Dorind, când vine seara, Să-Ți pot aduce-n prag, 

C-o dragoste smerită, Toți snopii strânși cu drag. 
3. Stăpâne, iată seara Se-ntinde peste văi, Când se întorc acasă Toți lucrătorii Tăi. 

Pe urma tuturora, Mă-ntorc și eu tăcut, Sfios și singuratic Și lăcrimând ca Rut. 
4. Mă rușinez de rodul Puțin ce am găsit, Dar Tu-mi cunoști arșița Prin care m-am trudit. 

O, iată, vine seara! Îți cer un adăpost, S-adorm cu cei cu care La munca Ta am fost… 
5. Întinde, peste mine, veșmântul Tău plăcut, 

La sfintele-Ți picioare, să dorm și eu, ca Rut, Iar mâine Dimineață, mă școală fericit Să-ntampin bucuria spre care-am suferit.

 Traian Dorz

http://www.resursecrestine.ro/cantece/5821/din-zorii-zilei-mele

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Salvează legătura permanentă.