Unde să te-ascund copile, de năpasta acestei lumi,
De primejdii, și de boală, dar de oamenii nebuni?
Unde este locu-acela, care te-ar feri mereu?
Am să te așez prin rugă, la pieptul lui Dumnezeu!

Te-am luat cu braț nevrednic, să te-așez cu gănd pios,
Pentru tot restul vieții, lăngă sânul lui Hristos!
Maica sfântă-ți steie alături, orice trudă-ți ușureze,
Îngerii lui Dumnezeu,
pururea să te vegheze!

Eu mă simt neputincioasă, în aceste împrejurări ,
Cănd vin boli necunoscute,
molime, din patru zări!
Dar sunt mamă, pentru tine, preaiubitul meu odor,
Și-aș fi-‘nstare să-ți dau totul, să-mi dau viața, și să mor!

Unde să te-ascund copile? De necazuri, de durere,
Cum să-l rog pe Dumnezeu, în această neputere?
Căci strigat-am din picioare, iar apoi îngenunchiată,
Și îmi pare că mi-e ruga, undeva,
neascultată!
Și se sting copii lumii, și ne mor pe rând părinții,
Parcă nu aude Domnul, și nu mai aud nici sfinții!

Și-aș urla cum urlă lupii, doar să știu că-s auzită,
Și e lumea sănătoasă, de molimă lecuită!
Și-aș urla cum urlă vântul, printre crengile pădurii,
Doar să știu, c-așa aș pune capăt, bolilor și urii!

Unde să te-așez copile? Care loc e mai dosit?
De păcate și de rele, pururea să fi ferit!
Să-și găsească pacea drumul, către tine, și norocul,
Unde să te-ascund copile? Tatăl sfănt să-ți fie locul!

El să -ți fie ascunzișul, scutul și reazemul tău,
Măna lui să te -ocrotească, să te apere de rău!
Eu, o mamă păcătoasă,
înaintea lui te-am pus, să te apere de rele, în numele lui Isus !

Autor
Ciabrun Marusia