​

Crestine,nu uita ca-n viata,

Ai cateva indatoriri,

De le implinesti te-or duce,

In eterne straluciri.
Cea mai mare-ndatorire,

E s-asculti de Dumnezeu,

Ascultarea e dovada,

Ca Il pretuiesti mereu.
Ascultarea-i cu putinta,

Numai daca-ndeplinesti,

Marea ta indatorire;

Zilnic,Biblia s-o citesti.
Ca sa intelegi Scriptura,

Ai o alta datorinta;

Sa traiesti in bunatate,

Dragoste si umilinta.
Ca sa fii umil in viata,

Si lipsit de fum si viciu,

Trebuie sa porti in tine,

Spirit larg de sacrificiu.
Ca sa poti sa te sacrifici

Fara-nfumurari grotesti,

Mai adauga-o calitate,

Ca pe oameni sa iubesti.
Ca sa poti iubi pe oameni,

Cu o afectiune mare,

Este foarte necesara,

Datoria de rabdare.
Ca sa poti rabda intr-una,

Cand te mai inteapa unii,

Trebuie sa ai in tine,

Calitatea-ntelepciunii.
Ptr a umbla cu Domnul,

Si-a primi intelepciune,

Credinciosul autentic,

Sta in duh de rugaciune.
Ca sa-ti fie ascultata,

Rugaciunea cu grabire,

Trebuie indepartata,

Orisice nelegiuire.
Iar nelegiuirea piere,

Cand in vasul de pamant,

Vasul ce ti-e trup de carne,

Se-odihneste Duhul Sfant.
Sfantul Duh se odihneste,

Peste firava-ti fiinta,

Cand iti vei iubi vrajmasii,

Ce-ti provoaca suferinta.
Iar cununa-ndatoririi,

Darului cel mai frumos,

E s-astepti in pocainta,

NUNTA MIRELUI HRISTOS!
Poezia este originala,primita ieri de la Domnul. Trimiteti-o la cat mai multi. Cu mult drag Caius Bodi