Să judecăm sau să nu judecăm?

Să judecăm sau să nu judecăm? Sunt cazuri în care Scriptura ne pune în situația de a judeca o stare sau faptele unui om dar sunt și situații în care ni se interzice să judecăm o stare sau un om. O câtă Scriptură trebuie să cunoaștem și de cât discernământ este nevoie pentru a proceda corect!
Poți judeca când ști realitatea, ști ce spune Scriptura despre acea realitate și ți s-a dat autoritatea de a decide, oferi o soluție sau o sentință în conformitate atât cu Scriptura cât și cu realitatea respectivă. Dacă nu, cam orice judecată devine strâmbă, răutăcioasă, subiect de bârfă, ponegrire, murdărind imaginea celui în cauză. Nu judeca niciodată un om după părerea altora. E ușor să judecăm pe alții și mai greu să ne recunoaștem propriile greșeli. Nu judeca omul după trecut, nu mai trăiește acolo. Oferă-i o șansă. Din propria experiență am observat că, oamenii care știu puțin, judecă mult, care dau puțin au pretenții mari, care sunt închiși la minte au gura larg deschisă, care iubesc puțin văd greșeli multe, care sunt nemulțumiți văd probleme la fiecare soluție. Dacă tot judeci oamenii nu mai ai timp să-i iubești. Nu judecați un om după o fotografie. Așa a ajuns Toma să fie numit necredinciosul. Înainte de a judeca pe cineva sau fapta cuiva întrebă-te cu ce l-ai ajutat să se ridice. De câte ori ai dat primul cu piatra fără să ști tot adevărul? Dacă chiar trebuie să judeci, fă-o cu dragoste, “căci milă voiesc nu jertfe”. Oamenii nu trebuie judecați după standardele personale ci a lui Dumnezeu. Replica că “numai Dumnezeu mă poate judeca” conține în sine multă rebeliune, iresponsabilitate, lipsă de respect și mult egoism. Înainte de a judeca sau a spune ceva rău de cineva, roagă-te pentru el, apoi fi sigur că nu ești mai rău ca el. Este o mare ipocrizie în a judeca pe alții deoarece niciodată nu ne judecăm pe noi cu aceeași asprime cum îi judecăm pe alții. „Nu judecați, ca să nu fiți judecați. Căci cu judecata cu care judecați, veți fi judecați, și cu măsura cu care măsurați, vi se va măsura.” – Matei 7:1,2

Dina Marian Condrat

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.