Bârfa distruge, desparte, denaturează, dezbină, aduce durere, disperare, deznădejde…

Uneori mă întreb de ce bârfesc? Sunt sincer…găsesc răspunsul în inima mea. Nu mai departe, nu în cărți ci în inimă.

• Invidia. Simplu mă uit spre alți, mă compar cu alți și apoi judec. Nu mă opresc aici. Îi atrag și pe alți în jocul meu periculos. Nevinovați sau nu cad… Și eu și ei.
• Lipsa de activitate. O minte fără preocupări spirituale este un teren fertil pentru sămânța bârfei. O clipă de neatenție și s-a pornit focul! De obicei de pe margine, ca spectator se văd greșelile, și cum pe margine sunt mulți avem ce discuta…Vorbim despre cei ce muncesc, aleargă, depun efort.
• Răutatea. Ea există. E reală. Este extrem de periculoasă. Este agresivă. Este distructivă. Bârfim din răutate. Uneori gândurile ce mă bântuie mă sperie…

Ce-i de făcut? Cum pot să scap?
1. ROAGĂ-TE! Dacă te vei ruga pentru cel vizat de critica ta nu vei avea timp să mai bârfești…
2. RENUNȚĂ să mai accepți ca mintea ta să fie invadată de murdării. Nu ești coșul de gunoi pentru nimeni..
3. RESPINGE, îndepărtează-te de purtători de vești rele. Poverile ce îți vor fi puse pe umeri sunt prea grele și nu merită purtate.

Vorba ta poate răni sau poate vindeca! Alege azi …

Cu dragoste, 

Ciprian Bârsan