Viața nu este nici mai lungă nici mai scurtă decât ți-a fost dat.”

Nu știu cine a spus sau de unde am auzit acest lucru. În profesia medicală m-a ajutat mult în relaționarea vieții și morții. Profesional am ascultat la ultimele bătăi ale inimi la pacienții mei in Emergency Room (ER). Am vorbit și am consulat pacienți pe ultima sută de metri. Nimic nu dă o nădejde mai mare decât încrederea că Dumnezeu este în controlul vieții tale.

Ieri am fost la clinică să fiu radiat pe creier, încercând să oprim creșterea unei tumori. Pregătirile pentru radiație au fost mult mai complexe decât radiația în sine. A trebuit să fac un MRI (Magnetic resonance imaging) prin care să mi se ia măsurători speciale pentru locația tumoarei, și realizarea unei măști care să-mi țină capul fix în timpul procedurii de radiație pe suprafața tumoarei. Ore în șir pentru o mască specială, care m-ar fi protejat să fiu radiat din greșeală pe partea bună a creierului.

M-am dus cu soția la procedură și am fost întrebat dacă am emoții, dacă îmi este frică. Cu zâmbet pe buza i-am spus soției să nu se preocupe de nimic, Dumnezeu este în control. M-au luat într-o cameră specială, m-au pus pe masa îngusta a unui CT (computerized tomography), mi-au legat vârful picioarelor pentru echilibru, m-au pus să mă țin de două bare laterale, și mi-au pus masca pe față. M-au întrebat dacă sunt pregătit, și am spus DA.

CT-ul a început să-și facă treaba, eu am respirat ușor, așteptând să văd o rază roșie de laser. Monitorul CT-lui se mișca în jurul capului, să verifice locația tumoarei. După 10-15 minute de probe și măsurători, mi se spune că începe procedura. Am auzit un sunet, dar nu vedeam nimic. CT-ul se tot învârtea în jurul capului, bănuind că sunt radiat din mai multe poziții. După mai mult timp, nu am putut să-mi dau seama de timp, mi se spune că sa terminat procedura cu succes.

Mi-au lau masca de pe față, m-au ajutat să mă scol de pe masă, mi-au dat masca și urat ”La mulți ani!”

Fără tam-tam, într-o cameră oncologică pentru radiații, o mașină și-a făcut treaba, să-mi regleze sănătatea. De câte ori oare Dumnezeu intervine în viețile noastre, fără tam-tam, și fără să ne spună, să regleze chestii fizice, să ne dea sănătate? De câte ori ai mulțumit lui Dumnezeu pentru aerul împrumutat să respiri? Tu chiar crezi că aerul ti-aparține?

Dr. Caius Obeada