La început de noiembrie, pe scaunul unor oameni fericiți
„Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi şi nu se aşază pe scaunul celor batjocoritori, ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui!” Psalm 1:1,2

UN OM FERICIT
Fericirea este simplă și se dobândește zilnic,
Dacă știi unde ți-e locul, unde te vei așeza
Nicio jertfă nu-i prea mare, niciun lucru bun nu-i silnic
Nicio stea prea sclipitoare nu te va-mbia spre ea

Omul fericit pornește hotărât pe calea bună
El nu se oprește-n „scaunul” celor batjocoritori
Își alege hrana minții din Cuvântul ce-o să-i spună
Fiecare pas cu Domnul ce îl scapă de erori

Pomul lui e lângă apă. E sădit lângă izvorul
Ce-i împrospătează seva și rodește-mbelșugat
Ramuri de recunoștință se întind spre Creatorul
Ce-și revarsă nemurirea peste sufletu-mpăcat

Omul rău este ca pleava spulberată-n vântul iureș,
Iar în ziua judecății nu-și va ține capul sus,
Nici în adunarea-n care n-are locul niciun gureș,
Căci Domnul cunoaște totul din zori, până la apus!

19 octombrie 2019

Speranța Doina Cătană