Sonet cu arbore etern

Adun inel după inel sub coajă, Și-acum, când pun în frunze ruginiu, În ramuri simt că s-a făcut târziu, Cu gongul sunând fiecare strajă. Cad frunze-…

Sonet cu arbore etern
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.