N-am să uit Iisuse Doamne, niciodată

N-am să uit Iisuse Doamne, niciodată
din ce greu, prin ce minune, m-ai scăpat,
n-am să uit iubirea Ta nemăsurată,
bunatatea Ta şi grija-Ţi minunată,
c-am fost mort şi dintre morţi m-ai înviat,
dintre morţi m-ai înviat.

N-am să uit cum, când durerea era mare
şi-am strigat să nu mă laşi că nu mai pot,
n-am să uit cum mi-ai răspuns, cu ce-ndurare,
când în noaptea cea mai neagră de-ntristare
mi-ai umplut de strălucire cerul tot
de strălucire cerul tot…

N-am să uit cum ai răspuns Tu rugăciunii
când credeam că sunt mai singur şi uitat,
când cei dragi nu mai ştiau că sunt, nici unii,
când tânjeam de dorul soarelui şi-al lunii,
n-am să uit Iisuse Doamne, niciodat’,
Iisuse Doamne, niciodat’…

Cât aş vrea să-Ţi pot aduce-o mulţumire,
mai curată decât roua de pe crin
şi să-Ţi cânt un dulce cântec de iubire,
revărsat în stări de har şi fericire,
din potirul sfânt al rugăciunii plin,
sfânt al rugăciunii plin!

Cât aş vrea să pot să-Ţi cânt ca altadată,
când era senin-senin tot cerul meu,
până nu plânsesem încă niciodată,
până n-aveam inima împovarată-
recunoscător eu Ţi-aş cânta mereu,
recunoscător, mereu!

Dar acum, când după ani de pătimire
eu îmi reamintesc de bunătatea Ta,
vreau să-Ţi cânt un cântec numai mulţumire,
dar, Iisuse, Te rog iartă-mi că-n neştire
mă trezesc că-mi scaldă lacrimi faţa mea,
scaldă lacrimi faţa mea.

O, mai dă-mi Iisuse Doamne-o primăvară
fără nori, şi fără plâns, şi fără chin,
şi dă-mi glasul fericit de-odinioară,
să-Ţi aduc întreaga inimii comoară
în potirul sfânt al rugăciunii plin
sfânt al rugăciunii plin!

Şi-acest cânt doresc să-Ţi fie-o mărturie
pentru toţi câţi vor mai suferi cândva,
ca să creadă-n Tine, Doamne, cu tărie
şi să strige către Tine din urgie
ca să-Ţi cânte-apoi, ca mine, slava Ta
ca să-Ţi cânte Slava Ta.

Traian Dorz

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.