ÎNTR-UN COLȚ DE COLIVIE

Într-un colţ de colivie cânţi atâta de frumos,
deşi oameni fără milă ochişorii ţi i-au scos.

Din străfundul tău de suflet plâns nestăpânit frămânţi,
ei te-ascultă, te admiră şi te chinuie să cânţi.

– Cântă, sfântă cântăreaţă, în durerile fierbinţi,
căci frumosul cere jertfă şi plăcutul, suferinţi.

Azi şi eu m-asemăn ţie, căci din veac e scris aşa:
plânsul unora e preţul bucuriei altora…

Tu, cel care-asculţi cântarea unui suflet chinuit,
nu uita ce preţ de lacrimi pentru ea s-a dăruit…

TRAIAN DORZ din ”Cântări Uitate”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

Sursă poezie: https://oasteadomnului.ro/nu-uita-ce-pret-de-lacrimi/

Această poezie este și cântare.
Se poate asculta cântată lângă mormântul autorului, fratele Traian Dorz: https://www.youtube.com/watch?v=p_2KkXFn2CI

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.