Domnul este Păstorul meu… de aceea sunt conștient de planul celui rău

„Păzește-mă de uneltirile celor răi, de ceata gălăgioasă a oamenilor nelegiuiți! Ei își ascut limba ca o sabie, își aruncă vorbele lor amare ca niște săgeți, ca să tragă în ascuns asupra celui nevinovat; trag asupra lui pe neașteptate, fără nicio frică” (Psalmul 64:2-4).

Când citim Vechiul Testament, unul dintre obstacolele pe care observ că mulți dintre noi le întâlnesc, este cum să interpreteze acele pasaje care vorbesc despre vrăjmași. Nu uităm, noi, credincioșii, nu suntem parte a Vechiului Legământ, ci, prin harul lui Dumnezeu, suntem parte a Noului Legământ. Prin urmare, cum trebuie să ne apropiem de texte din Vechiul Testament care ne vorbesc despre vrăjmași?

Unul dintre lucrurile pe care le putem face este să ne apropiem de ele ca de niște texte istorice și atât. Israel, în istoria lui, a avut de înfruntat o mulțime de popoare care i-au stat împotrivă. Lucrurile acestea fac parte din istoria poporului lui Dumnezeu și au fost consemnate pe paginile Scripturii. Dar ce faci când ajungi la situații mai personale, situații care au ajuns să fie extrem de spiritualizate?

Mă gândesc la una dintre cele mai spiritualizate evenimente din Vechiul Testament care are legătură cu gândul meditației noastre de azi. Este vorba despre lupta lui David și Goliat. Goliat a fost vrăjmașul poporului Israel și, prin urmare, vrăjmașul lui David. Fiind uriaș, de aici au început spiritualizări precum „Înfruntă-ți uriașii!” Dar oare chiar aceasta să fie intenția Scripturii de a ne învăța?

Personal, cred că e potrivit și indicat să ne ferim cât de mult putem de a spiritualiza textele narative. Însă ce facem când ajungem la texte poetice, precum psalmii, și dăm și aici de vrăjmași? Cum am putea interpreta aceste texte? În primul rând, nu extragem doctrine din texte narative și din textele poetice. Apoi, dacă tot este să caut ceva practic, aș putea încerca să văd dacă pot extrage niște principii de viață. Însă chiar și aici – mare atenție! – ele trebuie să rezoneze cu restul Scripturii.

Mă gândesc să aduc lucrurile și mai aproape de textul nostru și de noi. David vorbește în versetele de mai sus despre existența unor oameni răi. Însă, atunci când vorbește despre ei, el exprimă cu lux de amănunte ce anume făceau ei, adică era conștient de calea lor, de planurile lor și de faptele lor. Noi astăzi nu mai avem de luptat împotriva cărnii și a sângelui, însă, pe plan spiritual, suntem în război.

Pavel îi îndeamnă pe creștinii din Corint să nu-l lase pe Satana să aibă vreun câștig de la ei. Iar baza acestui îndemn este aceasta: „căci nu suntem în neștiință de planurile Lui” (vezi 2 Corinteni 2:11). Caută să înțelegi din Cuvânt care este planul celui rău, iar lucrul acesta să te ajute să te aperi împotriva lui. Nu uita, mai mare este Cel ce este în noi decât cel ce este în lume!

Stoica Timotei

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.