O cerere în căsătorie ciudată



Adoniram Judson, primul misionar baptist al Americii, s-a căsătorit cu Ann Hasseltine în 5 februarie 1812. S-au îmbarcat către Burma două săptămâni mai târziu, unde au avut o căsnicie frumoasă și o lucrare de misiune rodnică.

La o lună după ce s-au cunoscut, Adoniram i-a scris Annei o scrisoare, cerându-i permisiunea de a o curta. Aceasta semăna întrucâtva cu ceea ce am numi o cerere în căsătorie. Ann nu i-a răspuns câteva zile. Când a facut-o, în cele din urmă, a evitat să răspundă întrebării, spunând că Adoniram trebuia să vorbească cu părinții ei mai întâi. Acesta i-a trimis viitorului socru următoarea scrisoare:

“Trebuie să vă întreb dacă vă puteți învoi la a vă despărți de fiica dumneavoastră primăvara viitoare, pentru a nu o mai vedea niciodată în lumea aceasta, dacă vă învoiți la plecarea și supunerea ei la greutățile și suferințele unei vieți de misionară, dacă vă învoiți ca ea să fie expusă la pericolele oceanului, la influența fatală a climatului sudic al Indiei, la orice fel de nevoie și primejdie, la degradare, insultă, persecuție și probabil, o moarte violentă. Puteți să vă învoiți la toate acestea, de dragul Aceluia care a părăsit casă cerească și a murit pentru ea și pentru dumneavoastră, de dragul sufletelor nemuritoare aflate în pierzare, de dragul Sionului și pentru gloria lui Dumnezeu? Puteți să acceptați toate acestea, cu speranța că vă veți întâlni curând fiica în lumea slavei, cu cununa neprihănirii, luminată de strigătele de laudă care Îl vor preamări pe Salvatorul ei, ale celor salvați, prin intermediul ei, de la suferința și disperare eternă.” (Courtney Anderson, To The Golden Shore: The Life of Adoniram Judson)

Cel puțin două lucruri mă impresionează la această scrisoare:

1. Tatăl lui Ann, John, mă impresionează.

Ce scrisoare tulburătoare a primit! Când m-am întâlnit cu tatăl soției mele, pot să vă asigur că nu am subliniat greutățile, suferințele, pericolele, clima fatală și moartea violentă. Unul din prietenii lui John Hasseltine a spus că mai degrabă și-ar lega fiica de piciorul patului decât să o lase să meargă la capătul lumii. Însă John i-a spus lui Ann că decizia îi aparține. Ann s-a căsătorit cu Adoniram. Apoi a murit în Burma.

Avem nevoie de mai mulți părinți care să își lase copiii în slujba lui Cristos. Cât de descurajant este pentru un tânăr sau tânără să se simtă chemați în câmpul de misiune și părinții lor creștini să îi convingă sau să le interzică să meargă. Ne vom crește copiii și îi vom încredința lui Dumnezeu spre gloria Lui și pentru binele sufletelor nepieritoare?

2. Sunt impresionat de dăruirea lui Judson pentru cauza lui Cristos.

Adoniram nu exagera și nu încerca să dramatizeze prin conținutul scrisorii. A trăi în Burma era o misiune periculoasă. Știau amândoi că probabil vor muri printre străini. Lui Ann i-a luat câtva timp până a luat o decizie, însă în cele din urmă s-a decis să se căsătorească cu bărbatul pe care-l iubea. Curând, după ce a acceptat cererea acestuia în căsătorie, i-a scris unei prietene:

“Mă simt doritoare și aștept, dacă este cu voia providentei, să îmi petrec zilele pe tărâmuri păgâne. Da, Lydia, am devenit hotărâtă să renunț la tot confortul și plăcerea de aici, să îmi sacrific afecțiunea pentru rude și prieteni și să merg acolo unde Dumnezeu, în providența Lui, găsește cu cale să mă așeze.” (To the Golden Shore)

Mark Rogers, The Gospel Coalition

https://www.facebook.com/294648260641674/posts/pfbid0ZkvJdWCxBQBwM4mfJcpN6zoCUZyQc84aPkEByWruPsrW3UoKJyGTCnWAYbH2nmRnl/

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.