E ultima clipă

E ultima clipă din luptă,
Din drumu-alergării spinos,
Doar cel ce ajunge la țintă
Domni-va pe veci cu Hristos.

Doar cel ce sfârșește cu bine
E vrednic s-ajungă în Rai.
De ce zăbovești prin ruine,
De ce în păcate mai stai?

Spre locul Preasfânt se perindă
Tot felul de, ziși, slujitori,
Dar câți dintre ei își înfruntă
Poftele firii, frați și surori?

Fă ordine-n ungherele vieții
Că multe gunoaie mai zac!
Nu privi peste streașina porții
Să vezi doar vecinii ce fac.

Se-arată-n curând Adevărul
Să facă dreptate-n Sion,
Dac-ai fost sincer cu Domnul
Vei sta lângă El, pe tron.

Doar cel amăgit își clădește
Speranțe firești pe pământ,
Creștinul, după Domnul tânjește,
Să vină să-l ia mai curând.

E trist la amvon să se spună
Că Domnu-I la ușă, revine,
Iar umblarea-n lumină
Lipsește cu desăvârșire.

Ce faci, ce fac, eu, oare
Dacă la noapte răsună:
Iată vine Mirele, fecioare!
Sunteți gata de nuntă?

Autor: Daniel Hîrtie

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.