Să mulțumim înainte de orice rugăciune

Să mulțumim înainte de orice rugăciune, pentru răspunsul care ni se va da la ea.

Fiindcă răspunsul care îl vom primi de la Dumnezeu este cel mai fericit, pentru noi, fie că va fi acela pe care îl așteptăm – fie că va fi cu totul altul.

Să mulțumim în fiecare seară pentru ziua pe care am trăit-o și pentru tot ce am primit în ea.
Aceasta ne va da un duh liniștit și o noapte cu pace.

Să mulțumim în fiecare dimineață pentru noaptea pe care am petrecut-o fie în odihnă, fie în muncă, fie în cântări, fie în lacrimi.

Aceasta ne va face odihna întăritoare, munca rodnică, cântările fericite și lacrimile binecuvântate.

Totul se întoarce spre cel mai mare bine al nostru prin rugăciune.

Înainte de a ieși din casă, să ne rugăm pentru călătoria noastră și a tuturor celor ce vor călători astăzi.

Ferirea de accidente și nefericiri, depinde nespus de mult de rugăciunea pe care o facem înainte de aceasta.

Înainte de a te duce să te întâlnești cu cineva, ori ca să te desparți de el, – roagă-te suflete al meu, roagă-te pentru tine și pentru el. Rugăciunea îți va face mai dulce întâlnirea și mai liniștită despărțirea ta și a lui.

Înainte de a merge la biserică ori la adunare, roagă-te suflete al meu, pentru tine și pentru toți cei ce vor mai fi acolo.

Roagă-te să asculți Cuvântul, nu pe cuvântător. Să te judeci pe tine și nu pe alții. Să te întorci mai bun de acolo și nu mai rău.

Înainte de a deschide ochii, roagă-te să nu privești rău pe nimeni.
Înainte de a deschide gura, roagă-te să nu vorbești rău nimănui.
Înainte de a deschide ușa cuiva, roagă-te s-o poți închide frumos.
Și înainte de a-ți pune capul pe pernă, roagă-te să-l pui bine, căci mulți nu și l-au mai
ridicat singuri.

Să nu ne rugăm niciodată numai pentru noi înșine, ori numai pentru cei pe care îi iubim.
Să ne rugăm pentru cât mai mulți semeni, pentru străini și chiar și pentru vrăjmașii noștri.
De cele mai multe ori împlinirea rugăciunilor pentru noi depinde de felul cum ne rugăm pentru ei.

Să nu ne rugăm grăbiți. Să nu ne rugăm certați. Să nu ne rugăm nervoși. Să nu ne rugăm dorind răul cuiva. Să nu ne rugăm dușmănos. Să nu ne rugăm necuviincios… Toate aceste rugăciuni sunt o urâciune înaintea lui Dumnezeu (Isaia 1, 15).

Să ne rugăm stând în chip cuviincios, cu toții stând cu fețele îndreptate înspre același punct, ori spre mijloc.
Când stăm în genunchi să stăm la fel în chip cuviincios, toți în aceeași direcție și cât se poate nerezemați de nimic. Pentru că și atitudinea noastră este o dovadă dacă prețuim sau disprețuim pe Cel căruia ne rugăm – și pe cei cu care ne rugăm împreună.

Să nu facem rugăciuni lungi, ci pline de conținut și de căldură, cu toată evlavia și grija fiindcă stăm în fața lui Dumnezeu și a întregului cer.

Să nu fim nerăbdători când cineva are o rugăciune prea lungă în fața lui Dumnezeu. Să nu obosim stând în genunchi, ci să folosim timpul acesta învățănd răbdarea și îndelunga răbdare, care ne va fi de mare folos nouă înșine.

Ascultarea noastră de toate aceste îndemnuri care sunt din partea Duhului Sfânt, va fi o condiție sigură pentru primirea și împlinirea propriilor noastre rugăciuni.
Pe cel ascultător, îl ascultă totdeauna Dumnezeu, pentru că Dumnezeu Se poartă cu fiecare om după inima lui după cum este scris în Psalmi 18, 24-26.
Dar ascultă-ne Doamne mai bine după Inima Ta, decât după a noastră.
Amin.

fr. Traian Dorz, din ”Dorim să fim”

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.