Pentru a repara lumea, mai intai trebuie sa reparam familia; incepand cu noi insine vom gasi solutia.

Geniala pilda!

Un copil de 7 ani intra in biroul tatalui si ii spune ca vrea sa il ajute.
Tata, presat de cantitatea de lucruri pe care le avea de facut, ii raspunde pe un ton usor nervos:
– Mergi si joaca-te in alta parte, nu ma dranja, te rog!

Baiatul insa s-a instalat comod, jucandu-se fara sa-i pese de ce-i zisese tatal.

Vazand ca este imposibil sa-l convinga sa iasa din birou, tata se gandeste: „numai daca ii dau ceva sa-l distraga, o sa stea linistit.”
Zareste o revista in care stia ca era o harta a lumii si fata i se lumineaza: „exact ce aveam nevoie, isi zice!”.

Ia o foarfeca, decupeaza harta, o taie in mai multe bucati si impreuna cu o rola de banda de lipit i-o da fiului:
Pentru ca tot iti plac puzzel-urile, iti voi da lumea sa o repari fara ajutorul nimanui.

„O sa dureze vreo zece zile, pe putin, sa pui toate bucatile alea la loc, gandea omul.”

Cateva ore a fost liniste, baiatul mesterind concentrat la reconstruirea lumii.

– Tati, tati, se aude deodata vocea micutului, am terminat!!!

Tatal era uimit, nu-i venea sa creada: „Nu se poate asa ceva, isi repeta in gand! La 7 ani si in atat de scurt timp a recompus o harta facuta bucatele pe care niciodata nu a vazut-o? Imposibil! Im-po-si-bil!!!”

Neincrezator, ridica capul din teancul de hartii si spre surpriza lui vede harta completa.

– Fiule, tu nu ai stiut cum este lumea. Cum ai facut? Cum ai reusit? Cum ai fost capabil sa unesti lumea? Cum?

– Tati, eu nu stiam cum este lumea, dar cand ai scos harta din revista, inainte s-o faci bucati, am vazut ca pe partea cealalta era poza unui tatic cu copilul lui de mana. Am intors taieturile pe partea aceea si am inceput sa reconstruiesc familia, care da, stiam cum este.
Cand am reusit sa repar omul si fiul lui, mi-am dat seama ca am reusit sa repar lumea.

Doamnelor! Domnilor! Pentru a repara lumea, mai intai trebuie sa reparam familia; incepand cu noi insine vom gasi solutia.

By JulietteJ

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.