Domnul este Păstorul meu… de aceea nu descurajez chiar și atunci când ceilalți interpretează greșit necazul meu

„Toți vrăjmașii mei șoptesc între ei împotriva mea și cred că nenorocirea mea îmi va aduce pieirea: «Este atins rău de tot ¬– zic ei – iată-l culcat, n-are să se mai scoale!» Chiar și acela cu care trăiam în pace, în care îmi puneam încrederea și care mânca din pâinea mea, ridică și el călcâiul împotriva mea” (Psalmul 41:7-9).

Suferința este parte intrinsecă a vieții. Însă ea este mai ușor de îndurat și de trecut dacă ai pe cineva alături care să te încurajeze și să te ajute. Trist este ca atunci când ai nevoie de cineva care să te încurajeze, acea persoană să fie oarbă față de situația în care te găsești. Ba mai trist, chiar tragic, este ca o astfel de persoană în loc să ajute, să rostească un verdict negativ în dreptul tău și să-ți stea și împotrivă.

Psalmistul nu era străin de astfel de trăiri și nici de astfel de oameni. Nu ni se spune când a fost scris acest psalm, însă nu pot să nu mă gândesc la acel moment din viața lui David când Absalom s-a răzvrătit împotriva lui, iar David a fost nevoit să fugă. În casa lui David, pe lângă copiii săi mai era cineva care a fost primit cu brațele larg deschise. Numele lui era Mefiboșet. Omul acesta, în astfel de momente, în loc să-i țină partea lui David, se gândește (mintea i-a fost întunecată, ce-i drept, de slujitorul său) că acela era un moment prielnic de a prelua împărăția (practic era nepotul lui Saul, primul împărat al Israelului).

David a știut ce înseamnă să fii vorbit de rău, a știut ce înseamnă ca alții să interpreteze greșit necazul tău și cei apropiați să se întoarcă împotriva ta. Și Domnul Isus a trecut pe aici. Era pe cruce, iar oamenii din jur – în speță fariseii – au început să interpreteze situația în care se găsea. Isaia profețea despre acest eveniment spunând că noi am crezut că este pedepsit de Dumnezeu și lovit.

Ce faci când treci prin astfel de momente? Ai trecut pe aici? Treci chiar acum printr-o astfel de situație? Nu descuraja. Dumnezeu rămâne credincios, chiar dacă nu răspunde la întrebarea „De ce?”. Chiar și atunci când alții își dau cu presupusul, fiind rău intenționați, iar Dumnezeu pare că tace, El totuși rămâne credincios. Slavă Lui!

Stoica Timotei

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.