Doamne,
uneori ne conduci pe pășuni verzi și lângă ape liniștite, alteori ne refaci sufletele;
dar uneori ne lași în fața dușmanilor,
și ne aflăm în văi de întuneric.
Tu spui că vei fi cu noi, ca să ne călăuzești și să ne mângâi,
dar nu întotdeauna Îți simțim prezența,
și niciodată nu-Ți vedem chipul.
Învață-ne să ne încredem în Tine atunci când nu putem vedea și nu putem simți; ține-ne când nu ne putem ține de Tine.
De dragul Celui care a intrat în întunericul nostru,
și care a plâns în pustietate;
chiar Fiul Tău iubit.
Amin.
(John Colwell)