SĂ-ŢI FACI PUŢINI PRIETENI

Să-ţi faci puţini prieteni din câtă lume vezi,
mereu să cauţi pe scaunul din urmă să te-aşezi,
mereu să lupţi, ca moartea să poţi s-o chemi cu drag,
al morţii-i cel din urmă, dar cel mai mare prag.

Când ai puţini prieteni, puţini ai vânzători,
din scaunul cel din urmă te scoli arareori,
iar prietenia morţii e cel mai scump avut,
nimic n-ai, după frică, pe lume de pierdut.

Să-ţi faci puţini prieteni, dar fraţi să-ţi faci şi mii,
e-un har când nici la scaunul din urmă nu mai ţii,
e-un har când frica morţii ai biruit, e-un har
când, pân’ la cer, ţi-e moartea doar pragul necesar.

TRAIAN DORZ din ”Cântări de Sus”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.