Domnul este Păstorul meu… de aceea mă voi bucura doar în Domnul

„Mulți zic: «Cine ne va arăta fericirea?» Eu însă zic: «Fă să răsară peste noi lumina feței Tale, Doamne!» Tu-mi dai mai multă bucurie în inima mea, decât au ei când li se înmulțește rodul grâului și al vinului” (Psalmul 4:6, 7).

Omul caută ca în viață să aibă parte de fericire. Cumva, activitățile pe care omul le are se centrează în jurul acestui lucru. Poate zice că nu merge la lucru că acolo ar fi fericit, însă ia întreabă-l de fericire în ziua salariului. Poate atunci singurul motiv de nefericire sau de întristare e că salariul nu-i mai mare. Însă acest lucru nu respinge adevărul potrivit căruia omul își caută binele propriu în vederea obținerii fericirii.

Căutarea fericirii și a plăcerii în viață poartă numele de hedonism. Sunt o mulțime de oameni care doar pentru asta trăiesc. Își caută fericirea într-un pachet de țigări, într-un pahar de băutură, într-o substanță care le oferă o anumită stare euforică etc. Adevărul este că Dumnezeu ne-a făcut cu nevoia aceasta de a fi fericiți. Îndrăznesc să spun, iar acest gând l-am preluat de la John Piper (care, și el, l-a preluat de la Jonathan Edwards), că nu e greșit să cauți fericirea în viață. De fapt, cred că și Jonathan Edwards a preluat de altundeva această idee. O putem vedea în textul nostru de astăzi.

Așadar, adevărul este că nu este păcat să cauți fericirea în viață. Problema intervine atunci când nu o cauți unde trebuie. Ce frumos prezintă David acest lucru! Și în vremea lui erau o mulțime de oameni care căutau fericirea. Problema lor era că o căutau pe orizontală. David știa unde o putea găsi, așa că cere ca peste el să răsară lumina feței lui Dumnezeu. Dumnezeu este adevărata sursă a fericirii. De la El vine, deoarece El a inventat-o și El ne-a creat cu această nevoie, anume aceea de a fi fericiți.

Însă psalmistul în textul nostru de astăzi mai menționează un adevăr foarte important. De fapt, aș îndrăzni să spun că este argumentul pe care el îl folosește în ceea ce privește a căuta fericirea pe verticală, la Dumnezeu. El compară bucuria pe care Domnul i-o oferă cu bucuria pe care o au oamenii când se îmbată. De ce? Un răspuns ar putea fi că astfel de oameni nu se pot bucura întotdeauna de vin, de rodul grâului și al vinului, pe când omul care își găsește bucuria în Domnul, o poate avea la orice oră din zi și din noapte. Un aspect și mai important este că fericirea omului este limitată, de scurtă durată, efemeră, constrânsă de lucrurile exterioare, pe când bucuria pe care Domnul o oferă este una care depășește circumstanțele vieții și care nu este afectată sau constrânsă de ele.

A face ca fața Domnului să răsară poartă cu sine ideea de biruință. Această convingere a avut-o psalmistul în Psalmul 80, unde de trei ori leagă ideea de răsărire a feței Domnului de biruință. Biruința aduce bucurie.

Apostolul Pavel îi îndemna în repetate rânduri pe credincioșii din cetatea Filipi să se bucure, însă bucuria lor trebuia să fie în Domnul. Pentru ca bucuria cuiva să fie în Domnul, trebuie ca plăcerea acestuia să fie în voia lui Dumnezeu și în împlinirea ei.

Bucuria care vine de la Domnul nu poate fi distrusă sau înlăturată nici de cele mai sumbre perspective ale vieții. Poate că veștile de război pe care le auzim de mai bine de două luni încoace au reușit să ne fure bucuria. Poate o durere în trup care nu ne mai dă pace de ceva vreme a reușit să ne fure bucuria. Poate sunt o mulțime de alte lucruri care au reușit să ne fure bucuria. Dacă aceasta este și situația ta, atunci îndrăznesc să spun că acea bucurie pe care o aveai nu era de la Domnul și nu era în El.

Închei această meditație cu două versete foarte cunoscute din cartea unuia dintre prorocii mici ai Vechiului Testament: „Căci, chiar dacă smochinul nu va înflori, vița nu va da niciun rod, rodul măslinului va lipsi, și câmpiile nu vor da hrană, oile vor pieri din staule, și nu vor mai fi boi în grajduri, eu tot mă voi bucura în Domnul, mă voi bucura în Dumnezeul mântuirii mele!” (Habacuc 3:17, 18).

Vrei să ai o viață caracterizată de bucurie? Caută-L pe Domnul, predă-te Lui și trăiește din plin și din toată inima pentru El!

Stoica Timotei

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.