El încă dă pietre la o parte

Învierea Domnului Isus reprezintă cea mai mare minune săvârşită de Dumnezeu printre oameni, întrucât prin înviere, cel mai mare duşman al vieţii: MOARTEA, a fost biruit şi,comparativ cu celelalte învieri prezentate în Scriptură, Isus a înviat şi nu a mai cunoscut a 2-a înmormântare ca Lazăr, ci El este viu în vecii vecilor. Şi ca aproape de fiecare dată, când în Scriptură ne este prezentată o minune săvârşită de Dumnezeu, ea este însoţită de alte minuni. Minunea învierii Domnului Isus este însoţită de alte câteva minuni extraordinare ale lui Dumnezeu: îngeri coborâţi din cer, piatra răsturnată de pe mormânt, etc. Învierea Domnului ne aminteşte că Dumnezeul nostru este Atotputernic şi poate să răstoarne toate obstacolele care ne împiedică să ajungem la Isus. Iată câteva exemple:

1. PIATRA DESCURAJĂRII. Ioan 20:1 „pe când era încă întuneric…”. Întuneric din cauza negării lui Petru, a trădării ucenicilor, a laşităţii lui Pilat, a suferinţelor lui Hristos, a satisfacţiei lui Satan, etc. Singura rază de lumină era un mic grup de femei format din Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iacov şi a lui Iosif. A fost o vreme când ele au cutezat să aibă visuri. Dar nu le mai au. Nu speranţa este cea care le mână la mormânt, ci sentimenul datoriei. Devotamenul pur. Ele nu mai aşteptau nimic în schimb. Sunt momente în care suntem chemaţi să iubim fără a aştepta ceva în schimb. A răsărit soarele. Fiul Omului a înviat din morţi. Rabuni! Şi ca şi cum nu ar fi îndeajuns, pe femei le mai aşteaptă o surpriză (vs. 9-10) Isus le întâmpină. Încă odată, Dumnezeul surprizelor dă lovitura. Dumnezeu le face asemenea surprize celor credincioşi.

Când pântecul ei era prea bătrân ca să mai poată purta un bebeluş, Sara a rămas însărcinată, David a fost iertat, femeilor li s-au arătat îngeri şi însuşi Mântuitorul şi ele nu au mai fost niciodată aceleaşi. Dumnezeu de dragul meu şi al tău a intrat în istorie, a transformat istoria! MORALA: Nu renunţa! Este cărarea prea întunecată? Nu da înapoi. Este drumul prea lung? Nu te opri din mers!. Este noaptea prea neagră? Nu te da bătut. Dumnezeu te priveşte. Dumnezeu încă dă pietre la o parte.

2. PIATRA DEZAMĂGIRII. (Lc. 24:13- Isus Se arată celor doi ucenici în drum spre Emaus). Pe drum de la Ierusalim la Emaus, cei doi povestesc “între ei tot ce se întâmplase” (v.14). În timp ce ei vorbesc, Isus apare în spatele lor, dar ei nu-L recunosc. DEZAMĂGIREA te poate duce în situaţia să nu-L mai recunoşti pe Dumnezeu. Te face orb chiar în faţa prezenţei lui Dumnezeu. Dumnezeu păşeşte alături de tine şi tu nu-L vezi, nu-L recunoşti. Ba mai mult, DEZAMĂGIREA ne împietreşte inimile. Devenim cinici. Ne înăsprim. Iar când primim o veste bună nu o acceptăm, de teamă să nu fim dezamăgiţi din nou.

Ştii ce a făcut Isus ca răspuns la dezamăgirea lor? Le-a spus o poveste, povestea lui Dumnezeu, pentru că leacul pentru inimile frânte este povestea lui Dumnezeu. A început cu Moise şi a sfârşit cu El. De ce s-o fi întors la Moise, în urmă cu aproape 2000 de ani?. Pentru că ei ca şi noi de altfel aveau nevoie să audă că Dumnezeu deţine controlul lucrurilor. Aveau nevoie să audă că viaţa nu se sfârşeşte decât în clipa în care spune El. Aveau nevoie să audă că necazurile şi tragediile vieţii nu sunt un motiv ca să depună armele. Trebuiau doar să stea în aşteptare.

Cum trebuie să reacţionăm atunci când suntem descurajaţi? Care e leacul dezamăgirii? Citeşte povestea luiDumnezeu! Te frământă prea multe griji? Citeşte povestea lui Dumnezeu!. Rănile îţi sunt prea adânci şi duşmanii prea puternici? Citeşte povestea lui Dumnezeu! Dezamăgirea ta este fără margini? Eşti dezamăgit de ceea ce vezi, de ceea ce auzi, eşti dezamăgit chiar de Dumnezeu?Citeşte povestea celor doi ucenici aflaţi pe drumul către Emaus! Mântuitorul pe care ei Îl credeau mort, păşea alături de ei. A intrat în casa lor şi S-a aşezat la masa lor, şi ceva s-a petrecut în inima lor.

3. PIATRA DILEMELOR (a întrebărilor fără răspuns) Ioan 20:24-29
Toma avea o dilemă. Oare chiar aşa să fie cum zic aceştia? Chiar aşa este TOMA, spune Domnul Isus. Pentru o întrebare fără răspuns, de dragul câştigării unei vieţii Isus străbate cu trupul Său glorificat prin zidurile reci ale locului unde se aflau ei pentru a da la o parte piatra îndoielilor, a necredinţei. Dumnezeu încă dă pietre la o parte. Pentru că Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască tot ce era pierdut”. Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea că L-a dat pe singurul Său Fiu pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică”

Nu ştiu ce te împiedică pe tine să ajungi la Isus…dar ştiu că dacă îţi doreşti din toată inima ta, Dumnezeu poate să dea toate aceste obstacole la o parte şi să îţi pecetluiască viaţa nu cu frică, nu cu dezamăgire, ci cu bucurie, dragoste, speranţă, etc.

Marius C. Cimpoae
Text preluat și adaptat după Max Lucado, El încă dă pietre la o parte

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.