DE DRAGUL TĂU



În ceruri s-a făcut o grea tăcere
Când Creatorul le rostește planul Său.
Isus va merge-n lumea de durere,
Și-o face, doar cuprins de dragul tău.

Și L-au primit în iesle, în cocioabă
Un ,,Bun venit ” cum nu era mai rău.
Trăind umil, ca o odraslă slabă.
Și toate-acestea doar de dragul tău.

Când vindeca, sau descuia morminte,
Spuneau, că e puterea Celui rău.
A fost rănit cu fapte și cuvinte.
Și toate-acestea, doar de dragul tău.

A fost târât la Ana, la Caiafa
Scuipat și biciuit pe un ilău.
L-au îmbrăcat c-o haină stacojie.
Și toate-acestea, doar de dragul tău.

L-au răstignit și i-a bătut piroane
În tălpi și mâini, ciocanul de călău.
Sudoarea Îi curgea în mari broboane.
Și toate-acestea doar de dragul tău.

Topit de soare, a strigat ,,Mi-e sete „.
Căci haine n-a avut pe trupul Său.
I-au dat oțet și fiere, pe-un burete.
Și toate-acestea doar de dragul tău.

Durerea cea mai cruntă a simțit,
Când părăsit a fost de Tatăl Său.
A fost străpuns cu fierul ascuțit.
Și toate-acestea, doar de dragul tău.

Prin jertfa ce-a adus-o la Calvar,
Te-a vindecat și te-a scăpat de rău.
Cu viața Lui, ți-a dat viată-n dar,
Și toate-acestea, doar de dragul tău.

S-a înălțat în cer, mai sus de stele.
Să-ți pregătească loc în raiul Său.
Va reveni, cu slavă printre ele.
Și toate-acestea doar de dragul tău.

Tu cum răspunzi la dragostea imensă?
Să vii la El, dorește Dumnezeu.
Așa cum ești, n-așteaptă recompensă.
El totul a făcut de dragul tău.

Corneliu Dobrincu

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.