ACEASTA-I GOLGOTA

În marea de păcate,
în valuri de necaz,
mai sus de-acestea toate,
Golgota stă şi az’;
din chinuri şi pieire,
scăparea e la ea, –
liman de izbăvire,
aceasta-i Golgota!

Atâtea răni amare
şi plâns nemângâiat
şi-atâta frământare
sub ea s-au alinat;
căci orişice durere
se stinge lângă ea –
izvor de mângâiere,
aceasta-i Golgota!

În zilele-ntristate,
în nopţile pustii,
aduce neuitate
şi sfinte bucurii;
viaţa cea pustie
cu ea se va umplea –
izvor de bucurie,
aceasta-i Golgota!

Când sufletul suspină
de patimi frământat,
acolo îl alină
un cântec minunat;
a Crucii Jertfă cântă
de Taina-nchisă-n ea –
cântarea cea mai sfântă,
aceasta-i Golgota!

O inimă zdrobită
de plâns nestăvilit
ajunge fericită
când harul i-a găsit;
acolo-i mântuirea
slăvită ce-i lipsea –
deplina fericire,
aceasta-i Golgota!

În faţa mării moarte
e limpede izvor
ce-n veci de veci împarte
viaţă tuturor.
Ţâşneşte din vecie
şi-n veci nu va seca –
izvor de apă vie,
aceasta-i Golgota!

Din adâncimi de rele,
scăparea e în Sus;
în orice clipe grele,
nădejdea e Iisus.
Sub Crucea Răstignirii,
în Jertfa de pe ea,
e Preţul Mântuirii –
aceasta-i Golgota!

Şi harul Jertfei Sfinte
tot caut să-l înţeleg,
dar n-a fost încă minte
să i-l cuprindă-ntreg.
E mai presus de fire,
de tot e mai presus…
Şi-nfrânt de-a ei mărire,
mă-nchin şi plâng, IISUS!…

TRAIAN DORZ din ”Cântările Dintâi”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.