Domnul este Păstorul meu – Studiu de caz 21: când ai principii sănătoase știi să interpretezi lucrurile în mod corect

„Abișai a zis lui David: «Dumnezeu dă astăzi pe vrăjmașul tău în mâinile tale; lasă-mă, te rog, să-l lovesc cu sulița mea și să-l pironesc dintr-o lovitură în pământ, ca să n-am nevoie să-i mai dau alta.» Dar David a zis lui Abișai: «Nu-l omorî! Căci cine ar putea pune mâna pe unsul Domnului și să rămână nepedepsit?» Și David a zis: „Viu este Domnul că numai Domnul îl poate lovi; fie că-i va veni ziua să moară, fie că se va pogorî într-un câmp de bătaie și va pieri” (1 Samuel 26:8-10).

Unul dintre lucrurile care ne este extrem de greu să le facem, dacă nu ne este chiar imposibil, este să fim obiectivi în momentele tensionante ale vieții. Un sfat echilibrat pe care l-am citit cu mulți ani în urmă spunea: „Nu rosti făgăduințe când ești extrem de entuziasmat și nu lua hotărâri când ești grozav de mâhnit.” Lasă să treacă suficient timp în care să te asiguri că ceea ce urmează să spui sau angajamentul pe care urmează să-l iei nu este influențat de starea emoțională puternică pe care ai avut-o.

Cum reușești să interpretezi în mod corect experiențele vieții de care Dumnezeu îți face parte? Am văzut data trecută, când David a avut din nou posibilitatea de a-l omorî pe împăratul Saul, că el a acționat într-un mod cât se poate de matur și plin de încredere în suveranitatea lui Dumnezeu. Cu toate că cei de lângă el au interpretat într-un anume fel acea situație, David a avut maturitatea de a o interpreta într-un mod obiectiv. La fel stau lucrurile și în textul nostru de astăzi. De data aceasta, Abișai e cel care interpretează într-un mod greșit evenimentul.

Ce anume l-a făcut pe David să aibă o perspectivă corectă asupra lucrurilor? Convingerea că Dumnezeu deține controlul tuturor lucrurilor și că niciun om nu are dreptul să-I ia locul lui Dumnezeu în astfel de situații. Din întrebarea pe care i-o adresează lui Abișai vedem această convingere a lui: „Căci cine ar putea pune mâna pe unsul Domnului și să rămână nepedepsit?” Ba mai mult, după această întrebare vine și cu o afirmație în care își prezintă convingerea cu privire la dreptul care Îi revine în întregime lui Dumnezeu de a decide ce urma să se întâmple cu Saul.

Ce perspectivă matură! Cum suntem noi? Avem și noi o astfel de perspectivă? Știi cum tinde omul să fie? Când cineva care este cunoscut că face numai rău, ba chiar și ție ți-a făcut într-o măsură mai mică sau mai mare, trece printr-o suferință, reacția noastră este să exclamăm (fie cu voce tare, fie doar în gândurile noastre): „Dumnezeu nu doarme!” Ei bine, în astfel de situații afirmația aceasta este una cât se poate de greșită. De ce? Facem o legătură inexistentă între suveranitatea lui Dumnezeu și dorința noastră ca El să intervină în dreptul acelei persoane rele.

Ca să ai principii sănătoase, trebuie să ai o înțelegere clară cu privire la cine este Dumnezeu. Așa au stat lucrurile în dreptul lui David. Știind cine este Dumnezeu cu adevărat, a ajuns să-și formeze ca principiu de viață să nu se atingă de viața unșilor Domnului. Acest principiu l-a ajutat în cele din urmă să aibă o înțelegere clară cu privire la evenimentele prin care trecea.

Să învățăm așadar mai multe despre caracterul lui Dumnezeu; în urma acestor învățături, să ne formăm principii sănătoase de viață. Cu siguranță că aceste principii ne vor ajuta în cele din urmă să interpretăm lucrurile într-un mod mult mai obiectiv și să nu acționăm sub impulsul momentului.
Doamne ajută!

Stoica Timotei

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.