UN DAR MINUNAT!




Orice dar ce la noi vine
Costă mai puțin, mai mult
Costă un pic de iubire
Poate costă un bănuț!

Chiar puțină bunătate
Și răbdare un minut
Costă, să ne oprim poate
De la lucrul de făcut!

Costă să faci sacrificii
Pentru cei ce îi iubești
Nu le consideri servicii
Fiindcă îi prețuiești!

Darurile au valoare
Necontând cât ar costa
Tu poți dărui o floare
Sau poate inima ta!

Poți să dăruiești iubirea
Un lucru mic… lângă ea,
Și-ți rămâne amintirea
C-ai fost fericit cândva!

Însă darul ce aduce
Preț ce nu are sfârșit
Am primit în dar o Cruce
Să pot trece peste zid!

O prăpastie adâncă
Făcuse păcatul meu
Și un zid tare, de stâncă
Și mă aruncase-n hău!

Nu era loc de scăpare
De speranță… of, nici gând
Și blestemat la pierzare
Mă trezeam tot suspinând!

Și credeam că eram singur
Sărac, orb… și părăsit
Nu mai găseam un loc sigur
Și de nimenea iubit!

Și mergând așa prin ceață
Bâjbâind prin căutări,
Am aflat că Cel ce-i Viață
Mă privea din depărtări!

Iar când șchiopătând, piciorul
Tremura-n alunecat…
Pentru mine Salvatorul
E lovit și condamnat!

Am aflat ce preț mi-aduce
Darul cel neprețuit
Pe prăpastie o Cruce
El mi-a-ntins… că m-a iubit!

Fără preț, fără valoare
Eram eu, cel păcătos,
Însă prețul cel mai mare
La plătit Domnul Hristos!

Câte daruri eu aș face
N-ar întrece darul Lui,
Mi-a adus în suflet pace
Nu mai sunt al nimănui!

Doamne, câtă bucurie
Ai pus în inima mea
De-aș munci o veșnicie
Să plătesc eu n-aș putea!

Este darul ce-mi aduce
O salvare în etern
Tu… mi-ai dăruit o Cruce
Eu… o inimă-Ți aștern!

Mă zdrobesc acum de Stâncă
Tot ce-i rău să curățești
Și-n iubirea Ta adâncă
Darul meu să Îl primești!

N-am nimic ce-i de valoarea
Și nimic de preț a-Ți da,
O comoar-așa de mare
Valorând cât Crucea Ta!

Dar aș vrea să-Ți dau Isuse
Un dar mic dac-aș putea
Lacrimile mele plânse
Doamne… și inima mea!

azi: 27.12.2021_ora: 05:30 Zalău

autor: Jenny Ciupe

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.