Să nu mă lași să cad Părinte

Să nu mă lași să cad Părinte
Când vin talazuri peste mine
Trimite Duhul Tău cel Sfânt
Să-mi dea puteri…să mă aline…
Să nu mă lași în încercare
Fără-a simți prezența-Ți sfântă
Ci vino Doamne-n cămăruță
Și viața mea binecuvântă…
Te chem umil în părtășie
Căci grea e Tată-a mea povară
Când vorbele rănesc adânc
Și rănile încep să doară
Și port în minte gânduri multe
Ce-adesea pacea îmi alungă
Și ziua trece prea grăbită
Iar noaptea pare mult prea lungă
Și trece viața mea Părinte
Ca fumul trece și mă-ntreb:
Ce roade am? Ce-am făptuit?
Spre ce mă-ndrept? Spre ce alerg?
Și-atunci din nou m-aplec la cruce
Căutând a dragostei sorginte
Și Îți șoptesc cu tainic dor:
”Să nu mă lași să cad Părinte!”

Maria Luca

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Să nu mă lași să cad Părinte

  1. Pingback: Să nu mă lași să cad Părinte – Gânduri rebele

Comentariile sunt închise.