Greșiți suntem și păcătoși
Și merităm a Ta pedeapsă
Suntem slabi și neputincioși
Cu cel rău prea prietenoși
Si lesne îi cădem în plasă

La orice pas suntem momiți
De cel expert în viclenie
Mințiți frumos și ispitiți
Cu roșcove mereu hrăniți
Stîrnind o Doamne-a Ta mînie

Facem mulțimi de promisiuni
Ce le călcăm într-o clipită
Și-n loc să devenim mai buni
Să fim văpaie nu tăciuni
Urmăm aceeași conduită

Ne încîlcim în mreaja lumii
Parcă din zi in zi mai rău
Lucrăm ades ca și nebunii
Uitînd ce ne-au lăsat străbunii
Și neglijăm Cuvîntul Tău

În infinita Ta iubire
Ne mai trezești din cînd în cînd
Să nu ajungem la pieire
Sau poate chiar la nimicire
Sau în dureri agonizînd

Ne ieși cu sabia-nainte
Cînd sfatul blînd Ți-L neglijăm
Și adesea ne-aduci aminte
Chiar și prin aspre bice sfinte
Că Tu ești Regele Suprem

Te-am întristat,ne recunoaștem
Și-n fața Ta ne angajăm
Ce-am facut rău să nu mai facem
Din rătăcire să ne-ntoarcem
Si calea-Ti sfîntă s-o urmam

Amin

Puiu Chibici