Sonet de noiembrie

Sărutul brumei tot mai pătimaș Pătrunde-n toamnă dincolo de coajă, Drapând solemn, cu-a cețurilor vrajă, Tabloul umed, rece și golaș. Bătrânul plop tușește stând de strajă, Lipsit de al frunzișului panaș, Și-n vântul care zburdă nărăvaș Tristețe-n gri de croncănit degajă. E luna rece-a straiului de tină, Dar și a siguranței că-n pământ Așteaptă bobul […]

Sonet de noiembrie
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.