În vremurile antice, când fiul cel mai mare moștenea toate bogățiile, iar al doilea sau cel mai mic fiu nu avea niciun statut social, cum a lucrat Dumnezeu?

Prin Abel, nu prin Cain. Prin Isac, nu prin Ismael. Prin Iacov, nu prin Esau. Prin Efraim, nu prin Manase. Prin David, nu prin frații lui mai mari.

Într-un moment când femeile erau catalogate după frumusețe sau fertilitate, Dumnezeu a ales o pe bătrâna Sara, nu tânăra Hagar. A ales o pe Lea, nu pe Rahela – Leah fiind femeia neatractivă, pe care Iacov nu o iubea. A ales-o pe Rebeca, pe Ana, pe mama lui Samson, pe Elisabeta, mama lui Ioan Botezătorul, femei ce nu puteau avea copii.

De ce?

Din nou și din nou Dumnezeu a spus: “Am să aleg Nazaretul, nu Ierusalimul. Am să aleg fata pe care nimeni nu o vrea. Am să aleg băiatul de care toată lumea a uitat”.

De ce?

Lui Dumnezeu Îi plac oamenii neînsemnați? Nu. Dumnezeu ne spune ceva despre salvarea propriu-zisă.

Toate celalalte religii și filosofii morale îți spun să îți aduni toate puterile și să trăiești așa cum trebuie. Prin urmare, ele fac apel la cei puternici, la cei ce se pot descurca singuri.

Numai Isus spune: “Am venit pentru cei slabi. Am venit pentru cei care recunosc ca sunt slabi. Am să-i salvez nu prin ceea ce au făcut ei, ci prin ceea ce am făcut eu.”

Peste tot în viața lui Isus, apostolii și urmașii lui Îl tot întrebau: “Isus, când vei lua puterea ca să salvezi omenirea?” Isus le spunea: “Nu înțelegeți. Îmi voi pierde toată puterea și am să mor, pentru a salva omenirea”.

În punctul culminant al vieții Sale, El nu a urcat pe un tron, ci pe o cruce. El a venit ca să sufere răul, durerea și moartea – consecința noastră pentru că ne am îndepărtat de Dumnezeu. El a făcut asta pentru ca noi să fim împăcați cu El, dacă credem, iar când va veni din nou, pentru a spulbera răul din lume, noi nu vom fi spulberați.

Așa că, slăbiciunea Lui a fost de fapt puterea Lui.

Timothey Keller

https://www.facebook.com/100044642190151/posts/421712652660138/