Afară e toamnă şi parcă e-un vis
Ce zboară spre cer şi se-aprinde,
Privirea mi-o-ndrept spre pământul ce-i nins
De frunzele roşii căzute…
Afară-i frumos, iar eu am în piept
O oază de dor după Sine
Căci nu L-am uitat şi încă-L aştept
Să vină, să-mi facă iar bine…
În sufletul meu e o pace şi-un har
Cum n-am mai simțit niciodată,
Speranța îmi creşte şi n-are hotar
Redându-mi iubire curată…
Mă simt iar iubită şi-n suflet primesc
Credinţă şi chiar mângâiere,
Pe drum eu alerg şi nu obosesc
Şi cresc din putere-n putere…
De dorul Său astăzi scriu vers după vers
Şi vreau să-l citească oricine
Chiar dacă se pare că n-are-nţeles,
Chiar dacă e toamnă în mine…
Delia W.
A republicat asta pe Dumnezeu e în control.
Mulțumesc
Splendid.
Har maxim și multa inspirație
Amin! Asemenea.
Multumesc!
Multumesc