Greu mai găsești un om cinstit…

Greu mai găsești un om cinstit…
E ca si oaza în pustie
Să ști că tot ce ți-a vorbit
Nu-i mîrșavă fățărnicie

Ca diamanul nepătat
Așa de rar e-un om integru
Să spună albului ca-i alb
Iar negrului să-i spună negru

Cît de frumos ar arăta
O lume de sinceritate
In care da, să fie da
Iar cugetele nepătate

Cît de hidoasă e minciuna
Ce iad murdar ascunde-n ea
Cît foc aduce-ntotdeauna
Și cît rău poate semăna

Ce greu găsești un om acuma
Ce crede încă-n adevăr
Curat ca soarele și luna
Nu trădător și fără caracter

Ce jalnic e cînd îți zîmbește
Și vrea să pară prietenos
Iar pe la spate te bîrfește
Ca cel mai mare ticălos

Ferește-mă de-așa prieteni
Părinte sfînt și credincios
Și-adu-mi în viața mea doar oameni
Cu suflet sincer și frumos

Amin

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.