Jugendamt si familia Furdui

Deutsche Version weiter unten

Știm că așteptați cu toții cu sufletul la gură să primiți vești despre copiii familiei Furdui. Știm că așteptați îndeosebi vestea cea mare că li s-a permis să vină acasă, să aibă parte din nou de căldura căminului, să își facă planuri de vacanță și să se bucure unul de altul.

Din nefericire nu vă putem da încă o asemenea veste. În desfășurarea evenimentelor a devenit foarte clar că Jugendamt nu are asemenea intenții. Dacă la început părinții au așteptat să primească un plan de ajutor și reunificare a familiei (nu au primit nimic), acum a devenit foarte clar, atât pentru părinți, cât și pentru toți cei implicați in consultanță, că a fost doar o strategie pentru a câștiga timp. Pe măsură ce au apărut dovezi că nu e nicidecum vorba de o familie dereglată, că nu e vorba de abuz, ci mai degrabă e vorba de probleme obișnuite pentru o familie mare și pentru cultura românească, Jugendamt rămâne inflexibil.

Planul este să țină copiii un „timp scurt”, iar când ei spun asta se referă la ani. Au nevoie de timp în care să lucreze la demolarea relațiilor dintre copii și părinți, timp în care părinții să fie distruși și financiar (li se impune să contribuie la întreținerea copiilor la cămin!), timp în care să distrugă în copii orice valori creștine sau familiale. Modelul este exact ca în cazul Barnevernetului norvegian pe care il cunoaștem deja.

Angajații Jugendamt recunosc că au descoperit niște copii minunați, echilibrați, inteligenți și manierați, copii care nu se potrivesc în peisajul căminelor Jugendamt, unde de obicei ajung copii cu probleme serioase de comportament. Dar nu pare că ei se gândesc la binele acestor copii, ci mai degrabă la propriile orgolii, au o ideologie care le permite să calce în picioare tot ce e frumos și sfânt într-o familie, fără să aibă remușcări. Din păcate se pare că nici legal nu există pedepse pentru acțiunile lor.

Așa cum semnala Suddeutsche Zeitung Magazin încă din 2015 (https://sz-magazin.sueddeutsche.de/familie/in-fremden-haenden-82012), Curtea Constituțională Federală a constatat că atât Instanțele pentru familie cât mai ales Jugendamtul separă copiii de părinți extrem de repede și fără să folosească alternative existente. Iar când vine vorba să îi înapoieze, se arată ezitanți, chiar împotrivitori aș spune, încălcând astfel drepturile constituționale.

Exact acesta este și cazul Jugendamtului care a răpit copiii familiei Furdui. Prin separarea copiilor de părinți a produs traume majore copiilor, în special micuței Lea, care după 7 săptămâni de la separare, relaționează tot mai greu cu părinții. În același timp, Jugendamt încearcă prin orice mijloace să cumpere atenția și loialitatea copiilor mai mari, astfel încât aceștia au devenit confuzi. Se încearcă să li se inducă ideea că e mai bine la cămin, departe de părinți. Jugendamt refuză colaborarea cu părinții și urmărește să le preia cât mai multe drepturi.

Se pare că și instanța pentru familie nu iese din recomandările Jugendamt și se ascunde sub o procedură clasică: „să vină un psiholog evaluator să decidă”. Deși are la dosar dovezi incontestabile că părinții își iubesc și îngrijesc copiii, judecătoarea ignoră toate dovezile și refuză să propună alternative în interesul familiei și al copiilor. Deși vecini, profesori, medici, pastori care i-au cunoscut, toți de cetățenie germană, îi susțin și spun că nu au sesizat nimic anormal la copii, totul este ignorat de dragul unei ideologii care se vrea a fi supremă. În afară de aceasta, se refuză o analiză de bun-simț a moștenirii culturale pe care o are orice familie de imigranți.

Revenind la articolul menționat mai sus, se confirmă că Jugendamt nu e controlat de nimeni. Instanțele nu au cum să controleze Jugendamt din moment ce deciziile lor se bazează pe recomandările și analiza angajaților Jugendamt. Aceasta este mai degrabă o relație de dependență totală.

Iată-ne într-un cerc vicios în care cei implicați se susțin unii pe alții și depind unii de alții. În tot acest timp, copiii și părinții sunt separați, vieți sunt distruse, totul sub deviza „binele suprem al copilului”.

Ce înseamnă acest bine al copilului? Se pare că fiecare angajat Jugendamt îl definește după propriul standard, dovedind astfel lipsă de cultură și sensibilitate.

Suntem în asentimentul avocatei citate in articol: copiii au dreptul la părinți – nu neapărat la părinți perfecți! Copiii familiei Furdui au dreptul la părinții lor, cei care le-au dat viață, îi iubesc și i-au îngrijit cu dăruire și abnegație. Nimeni nu va putea oferi acestor copii minunați mai multă dragoste și protecție decât părinții lor. Acolo unde Jugendamt are soluții mai bune, să vină la părinți cu ele și să le prezinte, nu e nimeni împotrivă.

Îi iubim și continuăm să ne rugăm pentru David, Naomi, Estera, Natalia, Ruben, Albert și Lea și să luptăm prin orice mijloace pentru binele acestor copii și reunificarea familiei. Doamne ajută!

Echipa de susținere

Deutsch

Jugendamt und die Familie Furdui

Wir wissen, dass Sie alle von ganzem Herzen darauf warten, Neuigkeiten über die Kinder der Familie Furdui zu erhalten. Wir wissen, dass Sie besonders auf die große Nachricht warten, dass sie nach Hause kommen dürfen, wieder das Miteinander genießen, ihre Urlaubspläne schmieden und sich gegenseitig ermutigen können.

Leider können wir Ihnen solche Nachrichten noch nicht mitteilen. Im Laufe der Ereignisse wurde sehr deutlich, dass das Jugendamt solche Absichten nicht hatte. Wenn die Eltern zunächst auf einen Plan zur Familienzusammenführung warteten (sie bekamen nichts), ist jetzt sowohl für die Eltern als auch für alle Beteiligten sehr klar, dass es sich nur um eine Strategie handelte, um Zeit zu gewinnen. Obwohl es sich herausgestellt hat, dass dies keineswegs eine ungeordnete Familie ist, dass es sich nicht um einen Missbrauch handelt, sondern um gewönliche Probleme einer Großfamilie und der rumänischen Kultur, bleibt das Jugendamt unflexibel. Der Plan ist, die Kinder eine „kurze Zeit” zu behalten, und damit sind Jahre gemeint. Die Mitarbeiter des Jugendamtes brauchen Zeit, um an der Zerstörung der Beziehung zwischen Kindern und Eltern zu arbeiten, Zeit für die Zerstörung der Eltern, auch finanziell (sie sind verpflichtet, zum Unterhalt der Kinder im Heim beizutragen!), Zeit, um bei den Kindern alle christlichen oder familiären Werte zu zerstören. Das Modell ist genau wie bei der norwegischen Barnevernet, die wir bereits kennen.

Mitarbeiter des Jugendamtes geben zu, dass sie wundervolle, ausgeglichene, intelligente und gut erzogene Kinder entdeckt haben, Kinder, die nicht in die Landschaft der Jugendamtsheime passen, wo Kinder mit ernsthaften Verhaltensproblemen normalerweise landen. Aber es scheint, dass sie nicht an das Wohlergehen dieser Kinder denken, sondern an ihren eigenen Stolz, sie haben eine Ideologie, die es ihnen ermöglicht, alles Schöne und Heilige in einer Familie ohne Reue zu zertreten. Leider scheint es für ihre Handlungen keine rechtlichen Konsequenzen zu geben.

Wie das Süddeutsche Zeitung Magazin seit 2015 berichtet (https://sz-magazin.sueddeutsche.de/familie/in-fremden-haenden-82012 ), hat das Bundesverfassungsgericht festgestellt, dass sowohl die Familiengerichte als auch insbesondere das Jugendamt, Kinder von Eltern extrem schnell und ohne Ermittlung von Alternativen weg nimmt. Und wenn es darum geht, sie zurückzugeben, sind sie zögerlich, ja sogar dagegen würde ich sagen, und handeln damit verfassungswidrig.

Genau das ist beim Jugendamt der Fall, das die Kinder der Familie Furdui entführt hat. Durch die Trennung der Kinder von den Eltern hat es den Kindern großes Trauma zugefügt, insbesondere der kleinen Lea. 7 Wochen nach der Trennung wird ihre Beziehung zu den Eltern immer schwieriger, alles muss neu aufgebaut werden. Gleichzeitig versucht das Jugendamt mit allen Mitteln, die Aufmerksamkeit und Loyalität älterer Kinder zu erkaufen, damit sie verwirrt werden. Sie versuchen, die Idee zu wecken, dass es besser ist, im Heim zu bleiben, weg von ihren Eltern. Das Jugendamt lehnt jede Zusammenarbeit mit den Eltern ab und versucht, möglichst viele Rechte zu übernehmen.

Offenbar geht das Familiengericht nicht über die Empfehlungen des Jugendamtes hinaus und verbirgt sich hinter einem klassischen Verfahren: „Lass einen Psychologen entscheiden”. Obwohl sie unbestreitbare Beweise hat, dass die Eltern ihre Kinder lieben und für sie sorgen, ignoriert die Richterin alle Beweise und weigert sich, im Interesse der Familie und der Kinder Alternativen vorzuschlagen. Obwohl Nachbarn, Lehrer, Ärzte, Pastoren, die sie kannten, alle mit deutscher Staatsbürgerschaft, sie unterstützen und sagen, dass sie bei Kindern nichts Auffälliges bemerkt haben, wird alles im Interesse einer Ideologie die souverän sein will, ignoriert. Darüber hinaus wird eine vernünftige Analyse des kulturellen Erbes einer Einwandererfamilie verweigert.

Um auf den oben erwähnten Artikel in der Süddeutschen Zeitung zurückzukommen: Das Jugendamt wird von niemandem in Deutschland kontrolliert. Die Gerichte haben keine Möglichkeit, das Jugendamt zu kontrollieren, da ihre Entscheidungen auf Empfehlungen und Analysen von Jugendamtsmitarbeitern beruhen. „Wie soll das Gericht seinen wichtigsten Gehilfen kontrollieren?” – ganz genau, das meinen wir auch!

Hier befinden wir uns in einem Teufelskreis, in dem sich die Beteiligten gegenseitig unterstützen und aufeinander angewiesen sind. In dieser Zeit werden Kinder und Eltern getrennt, Leben zerstört, alles unter dem Begriff „Kindeswohl“.

Was bedeutet aber dieses Wohl des Kindes? Es scheint, dass jeder Mitarbeiter des Jugendamts ihn nach seinen eigenen Maßstäben definiert und damit einen Mangel an Kultur und Sensibilität beweist.

Wir stimmen der im Artikel zitierten Anwältin zu: Kinder haben das Recht auf Eltern – nicht unbedingt auf perfekte Eltern!! Die Kinder der Familie Furdui haben das Recht auf ihre Eltern, die ihnen das Leben geschenkt haben, sie lieben und sich mit Hingabe und Selbstlosigkeit um sie gekümmert haben! Niemand wird diesen wunderbaren Kindern mehr Liebe und Schutz geben können als ihre Eltern. Wo das Jugendamt bessere Lösungen hat, kann zu den Eltern kommen und sie vorstellen, wäre niemand dagegen.
Wir lieben sie und beten weiterhin für David, Naomi, Estera, Natalia, Ruben, Albert und Lea und kämpfen mit allen Mitteln für das Wohl dieser Kinder und die Wiedervereinigung der Familie. Möge Gott ihnen helfen!

Support team

https://www.facebook.com/102685895313444/posts/121197963462237/

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s