❌ NU (MAI) BLESTEMA!



Doi oameni educați. Vecini cu mama de-o viață. Oameni trecuți prin toate stadiile vieții – sărăcie, bogăție, modestie etc. Oameni respectați de o mulțime de concetățeni.

Am crescut în primii ani din viață aproape de vecinii noștri și mărturisesc că în momentele dificile ale familiei Vlad ei (din mulți alții) ne-au fost mereu alături, motiv pentru care le sunt(em) reuncoscător(i). N-am cum să uit însă și partea mai puțin frumoasă.

Deși sunt ortodocși pe hârtie, sunt agnostici în trăire și . . . ?

. . . .și aveau un „mic” defect.

Le plăcea „drăcuiala”. Ajunsese pentru ei, inconștient poate, un fel de sport național. Din 5 vorbe, 4 erau înjurături. Din curtea noastră, la orice oră din zi sau seară, se auzeau vorbe licențioase. Blesteme în toată firea.

„Să te ia mama *#*$*$*” îl auzeam din curte pe vecinul cu mustață îmbrăcat în haine gospodărești.
”Du-te *$*$*$” o auzeam pe vecina din sufragerie.
„Unde *$*$*$*$ îmi sunt papucii?” striga fata lor, ca în gură de șarpe.

Parcă o și aud pe mama strigând înapoi la vecinu. . .

„NU MAI BLESTEMA!”

De curând am pornit la drum studiind o nouă carte din Biblie, cartea Numeri. M-am oprit în dreptul unui pasaj care-mi este arhicunoscut și tare drag. De data asta, însă, ceva mi-a sărit în ochi.

„𝐷𝑂𝑀𝑁𝑈𝐿 𝑖‑𝑎 𝑣𝑜𝑟𝑏𝑖𝑡 𝑙𝑢𝑖 𝑀𝑜𝑖𝑠𝑒 𝑠̦𝑖 𝑖‑𝑎 𝑧𝑖𝑠: ‘𝑉𝑜𝑟𝑏𝑒𝑠̦𝑡𝑒‑𝑙𝑒 𝑙𝑢𝑖 𝐴𝑎𝑟𝑜𝑛 𝑠̦𝑖 𝑓𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑙𝑢𝑖 𝑠̦𝑖 𝑠𝑝𝑢𝑛𝑒‑𝑙𝑒: «𝐀𝐬̦𝐚 𝐬𝐚̆‑𝐢 𝐛𝐢𝐧𝐞𝐜𝐮𝐯𝐚̂𝐧𝐭𝐚𝐭̦𝐢 𝐩𝐞 𝐟𝐢𝐢𝐢 𝐥𝐮𝐢 𝐈𝐬𝐫𝐚𝐞𝐥 𝑠̦𝑖 𝑎𝑠̦𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑙𝑒 𝑧𝑖𝑐𝑒𝑡̦𝑖: ‘𝐷𝑂𝑀𝑁𝑈𝐿 𝑠𝑎̆ 𝑡𝑒 𝑏𝑖𝑛𝑒𝑐𝑢𝑣𝑎̂𝑛𝑡𝑒𝑧𝑒 𝑠̦𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑡𝑒 𝑝𝑎̆𝑧𝑒𝑎𝑠𝑐𝑎̆! 𝐷𝑂𝑀𝑁𝑈𝐿 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑎𝑐𝑎̆ 𝑠𝑎̆ 𝑙𝑢𝑚𝑖𝑛𝑒𝑧𝑒. 𝐹𝑎𝑡̦𝑎 𝐿𝑢𝑖 𝑝𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑡𝑖𝑛𝑒 𝑠̦𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑆𝑒 𝑖̂𝑛𝑑𝑢𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑛𝑒! 𝐷𝑂𝑀𝑁𝑈𝐿 𝑠𝑎̆‑𝑆̦𝑖 𝑖̂𝑛𝑎𝑙𝑡̦𝑒 𝐹𝑎𝑡̦𝑎 𝑝𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑡𝑖𝑛𝑒 𝑠̦𝑖 𝑠𝑎̆‑𝑡̦𝑖 𝑑𝑒𝑎 𝑝𝑎𝑐𝑒𝑎!’ [. . .]’” -Numeri 6:22-26 EDCR

Dumnezeu, ca un Tată bun și înțelept, își învață poporul proaspăt ieșit din robie:
🗣 să-și folosească cu cap cuvintele.
🗣 să-și măsoare bine cuvintele înainte de a le rosti.
🗣 să binecuvinteze, nu să blesteme

El, creatorul Universului (și al omului), știa valoarea cuvântului rostit, căci tocmai prin cuvânt a creat Dumnezeu totul. „Și Dumnezeu a zis … să fie . . . și a fost.” – Gen. 1

Cuvintele de bine în familie se resfrâng mai târziu și în societate căci un copil crescut cu binecuvântări (și nu cu blesteme) altfel se comportă cu semenii. Lauda, elogierea, aprecierea dreaptă sunt ingrediente necesare în creșterea armonioasă a unui copil. Nu sunt singurele. E adevărat și asta. Dar fără ele nimic frumos nu poate ieși.

Dumnezeu te cheamă să binecuvânți. Să rostești cuvinte de bine, chiar dacă

❌ nu ai starea cea mai potrivită
❌ nu este omul cel mai potrivit
❌ nu deții un super vocabular

Dacă nu știi cum s-o faci, învață pe de rost binecuvântarea Numeri 6 și rosteșt-o oridecâte ori simți nevoia să vorbești de rău, să blestemi, să calomniezi etc. Promit că n-o să regreți.

NU MAI BLESTEMA!

P.S. Într-un mormânt de la limita văii Hinom, în apropierea orașului Ierusalim, a fost descoperit un sul subțire de argint ce datează în jurul anului 600 î. Hr (de pe timpul profetului Ieremia). Pe el sunt înregistrate cuvintele binecuvântării din Numeri 6. Se pare că acest sul este cel mai vechi sul cunoscut din canonul biblic.

P.P.S. Bob cu bob se face . . . de o cafea scurtă, cu cremă de vanilie. Mulțumesc dragi prieteni pentru fiecare boabă de cafea dăruită. Apreciez. LIKE, SHARE, COMMENT, DONATE.

https://ko-fi.com/adrianvlad#checkoutModal

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.