Plânge cerul Domnul meu
Plâng și florile-n grădină…
Vântul călător prin lume
Se oprește și suspină
Căci a fost și încă este
Nedreptate pe pământ:
Cum? Iubirea să se stingă
Și să zacă în mormânt?
Cel ce ne-a iubit mai mult
Decât însăși viața Sa
Să cunoască ce e moartea
Cât de rece-i bezna grea?
Plânge cerul…plânge Doamne
Apăsat de nori, de ceață
Așteptând eliberarea
Într-o nouă dimineață
Când va birui în moarte
Domnul dragostei divine
Și va șterge întristarea,
Lacrimi multe și suspine
Iar atunci cu bucurie
Sus în cer și aici jos
Se va auzi un strigăt:
A-nviat Isus Cristos!

Maria Luca