In Memento

E prea greu să mă împac cu gândul plecării incredibile și neașteptate a celui care a fost pentru mine dragul prieten Corneliu Constantineanu!
Am avut frumoase părtașii in anii 86-90 in grupul studenților creștini de la Timișoara, ca apoi el sa urce înalte trepte academice, si in ciuda acestui fapt, sa rămână același om cald, smerit și blând, precum îl cunoscusem in anii studentiei.
In ultimii ani, am avut harul sa ne intersectam mai des și să plănuim împreună timp de părtăsii, dar…. care iată, aici pe pământ, nu mai pot avea loc!
Îmi place să cred că in cer, fara graba și în tihnă, vom avea timp suficient sa depănăm amintiri, trăind ceea ce demult, demult, cântam:
„Cerul e un loc minunat,
Plin de har și slava,
Vreau să-l văd pe Dumnezeu,
Cerul e un loc minunat!”

Miron Popan

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.