Când în piroane te zbăteai

Când în piroane te zbăteai
În mari dureri Isuse
Pe mine mă răscumpărai
Și loc în cer îmi pregăteai
În bucurii nespuse

Când sus pe cruce Te stingeai
Șoptind încet „MI-E SETE”
Tu-n chinuri vina mi-o purtai
Și apă vie îmi dădeai,
Nu fiere pe-un burete

Când de ostaș ai fost străpuns
Tu-mi dăruiai iertare
Pe cruce între cei răi pus
Batjocorit în chip nespus
Ca să-mi aduci salvare

Cu dragoste Te-ai dăruit
Venind de bunăvoie
Și chiar cu sânge ai platit
Tot răul ce l-am făptuit
Voit,sau făr’ de voie

Nu ai cerut în schimb nimic
Doar să-Ți urmez cărarea
Să mă smeresc,să mă fac mic
În Duh, la cer să mă ridic
Și să-Ți iubesc lucrarea

– Amin –

Puiu Chibici

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Când în piroane te zbăteai

Comentariile sunt închise.