Nu-i bine omul singur ca sa fie
Tovaras bun sa-i facem langa el
Si au facut din coasta lui Adam femeie
O binecuvantare pentru univers si un model

Pamantul se sustine datorita ei
Prin interventie decisiva-n procreere
Blestemul suferintei persista la femei
Dar ea l-a transformat in binecuvantare

Ele fac mult,dar prea putin se vede
Cand altii strica,ele indreapta tot
Putini sunt cei ce le compatimesc si crede
Doar cand imbatranesc si un mai pot

Ea este mama,casnica,bunica
Trudeste-alearga pentru-ai fericii pe-ai sai
Pe cei cazuti in jurul ei ea ai ridica
Ea este buna si cu buni,dar si cu rai

Caminul fara ea un are sens
Prezenta ei transmite pace si iubire
Lumina ei e-un far imens
Pentru ai lumina pe cei din jurul ei cu fericire

Cand este trista, ea un plange
Nu vrea s-o vada nimeni din cei dragi
Chiar dac-adeseori din palme-i curge sange
Transforma suferinta in lucruri vagi

Femeia-i sinonim de chibzuinta
De sacrifciu si de frumusete
De pace in camin si de credinta
De bune maniere si de politete

Iti multumim ca ai creat acest izvor de apa vie
Pentru lumina ce se naste din scanteie
Pentru surori si mame si sotie
Pentru cuvantul minunat si vast, numit Femeie

Viorel Onica