Ce suntem noi? Un abur, o părere,
Un fir de iarbă pălmuit de vânt,
Scânteie ce sclipește și-apoi piere,
Punct care pune frână la cuvânt.

Ce suntem noi? Suspin după tăcere,
Umbră în vara unei amintiri,
Suport pentru necazuri și durere,
Strop din sudoarea unei istoviri.

Ce suntem noi? O apă curgătoare
Având sens unic, fără circuit…
Și curgem doar o dată către mare
Iar vadul e îngust și răsucit.

Ce suntem noi? Poeme diferite
Mai cu-nțeles, mai fără de-nțeles,
Purtând la glezne lanțuri ruginite
Și-n suflet mulți desagi umpluți cu stres.

Și ce mai suntem? Licurici vremelnici,
O noapte luminăm și-apoi bizar,
Ieșim din scenă lăcrimând și-anemici
Ne așteptăm intrarea în sertar.

De n-ar fi fost, din cer, trimis un Rege
Ne-am fi topit cu chipul rușinat
Dar El venind, de rău, să ne dezlege
Ne-a dat valori de neimaginat.

El a venit ca să ne reprezinte,
Să ne elibereze de păcat…
Prin El suntem salvați, avem Părinte…
Trăiască Domnul nostru minunat…

Alex D Jercan 01.03.2021