A fost o zi ce niciodată

A fost o zi ce niciodată
S-o uit, aicea, n-aș putea
Când viața mea a fost schimbată
De Domnu-n bunătatea Sa

Eram cu inima mâhnită
Cu sufletul trist și pustiu
Și o durere negrăită
Mă sfâșia în ceas târziu

Mi-a auzit din cer suspinul
Și plânsul stins într-un ungher
Și-atunci a coborât Stăpânul
Cu slavă și cu braț de fier

Ce a urmat nu pot descrie
A fost ceva parcă de vis
A fost un har și-o bucurie
Un colț de rai,un paradis

L-ai întîlnit și tu amice
Poate pe drumul spre Emaus
Și-ai vrut să Îl auzi ce zice
Să ai o clipă de repaus

Ați stat de vorbă mult și bine
Și drumul a fost minunat
Și sunt convins că pentru tine
A fost o zi de neuitat

Oricine-ai fi cred că odată
Cumva și tu L-ai întâlnit
În starea cea mai disperată
Și de atunci ești fericit.

– Amin –

Puiu Chibici

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la A fost o zi ce niciodată

Comentariile sunt închise.