E interesant că, pentru a descrie nimicul, ai nevoie de multe cuvinte. La fel este și în cazul când, cineva spune multe cuvinte fără să spună nimic. E interesant că oamenii folosesc cuvinte pentru a-și ascunde gândurile și intențiile. Toți oamenii se aseamănă în cuvinte, numai faptele îi deosebesc. Sunt cuvinte care se înalță ca o flacără iar altele care cad ca ploaia. Dacă am înțelege pericolul folosirii unor cuvinte, am scrie pe dicționare “explozibil – a se folosi cu grijă”. Cum un cuțit străpunge trupul așa cuvintele străpung sufletul. Cel mai potrivit cuvânt este o pauză făcută la momentul potrivit. Să ținem minte: mii de cuvinte nu cântăresc cât o faptă niciodată. Cât timp nu l-ai rostit, cuvântul a fost sub stăpânirea ta, odată ce l-ai rostit, el te ține sub puterea lui. Poți dărâma o cetate, strâmba un fier, sfărâma o stâncă, dar nu putem șterge urma unui cuvânt din inimă. “Eu sunt” sunt cele mai puternice cuvinte. Ce pui după ele definesc ființa ta. Cuvintele care le folosești vor deveni “casa” în care vei trăi. Un cuvânt bun nu costă mult dar poate face mult. Nu pierde niciodată ocazia să îl oferi cuiva. Poate este scurt și ușor de pronunțat dar ecoul lui este fără margini. Ridică calitatea cuvintelor nu intensitatea vocii. Florile cresc după ploaie nu după tunete. Să nu uităm, mereu gura va vorbi din prisosul inimii.

https://www.facebook.com/100002964608435/posts/3495121537263299/?d=n