Era o seară-apăsătoare

Era o seară-apăsătoare
Când îngerii-au ajuns la Lot
Cu o cumplită hotărâre
Să nimicească-acolo tot

S-aducă la îndeplinire
Porunca Dumnezeului Cel viu
Să ardă orișice zidire
Să le prefacă-ntr-un pustiu

Se-aprinse Preaînaltul de mânie
Pentru acele mari cetăți
Căci s-au dedat la sodomie
Luându-și nepermise libertăți

Cu foc încins și cu pucioasă
A ars Domnul Sodoma și Gomora
Și n-a lăsat pe nimenea să scape
Căci era vina lor a tuturora

Spre ce se-ndreaptă lumea de acuma
Legalizând atâtea urâciuni
Când la putere iată, e minciuna
Și oameni-s dedați la stricăciuni

Stă sabia Stăpânului gata să cadă
Peste pământu-acesta întinat
Căci ochii Lui cei sfinți nu pot să vadă
Atâta silnicie și păcat

E vremea ca cei sfinți să se sfințească
Să lase-n urmă tot ce i-a legat
Ce-i ține robi,acum să părăsească
Și să-și păstreze cugetul curat

Fugi „Lot modern” și scapă-ți viața
Grăbește-te nu te uita ‘napoi
Primește azi porunca și povața
Căci vine ziua judecății de apoi

– Amin –

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=246760407021802&id=100050635322831

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Era o seară-apăsătoare

Comentariile sunt închise.