Urările sau Responsabilitatea ?

Am ajuns prin harul DOMNULUI la finalul unui an greu marcat de frământări lacrimi, boli,despărțiri, anul care a pus hotar unor decenii de democrație cu prosperitate materială dar si cu sărăcie spirituală. Natura umană inclusiv a omul religios este păcătoasă, predispusă la rău iar gândurile ne sunt îndreptate in fiecare zi spre rău. Deaceea avem ostilitate, lăcomia , neascultarea,violența minciuna ,egoismul si altele care abundă neîngrădite sau fierb sub pojghița vieții zilnic la diferite intensități. Valorile adevărate: dragostea dezinteresată, altruismul, sinceritatea, ascultarea, respectul sau grija curată pentru vecinii noștri și pentru cei mai neînsemnați dintre noi le-am pierdut in goana după nimic ori oarba ascensiune.In această tristă realitate SPERANTA NE ESTE NUMAI LA DUMNEZEU .
Cuvântul LUI ne spune că dragostea și îndurările Lui se reînnoiesc în fiecare zi, nu se termină niciodată (Psalmul 136). El ne invită să aruncăm asupra Lui toate grijile, necazurile și poverile noastre (1 Petru 5:7).
Să ne luăm privirea de la problemele care ne înconjoară și amenință să ne copleșească, în schimb, să ne încredem deplin în Tatăl nostru iubitor. El nu ne-a lăsat fără apărare, ne-a dat o armă puternică – rugăciunea – și ne asigură că rugăciunile au putere și sunt eficiente (Iacov 5:16) Doamne, dă-ne înțelepciunea în fiecare zi să folosim biblic această armă divină !
Versetul de mai jos scris in Ieremia 29:7 este valabil si azi :
„Urmăriți binele cetății … rugați-vă Domnului pentru ea, pentru că fericirea voastră atârnă de fericirea ei!“. Doamne ajută ! Doamne dă izbândă !

Miclea Cornel

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.