Mă duc să dorm puțin…

Mă duc să dorm puțin la sînul
odihnitor din care sînt,
precum adoarme grîul toamna,
la sînul caldului pămînt.

Cîntările-mi vor ține locul
la masa dragostei cu voi,
și ne-ntîlnim cînd veți întoarce
prin cîte-o lacrimă napoi.

Mă duc să-mi iau o harfă nouă,
și-o altă carte cu cîntări
și-un alt veșmînt de cununie
spre Ziua dulcii Așteptări.

Am să mă-ntorc cînd tot pămîntul
de grîul sfînt va fi-nverzit,
și cerul nou va fi-n veșmîntul
Ospățului Sărbătorit.

Atunci cu mîinile slăvite
vom legăna cerești finici
nălțînd spre Zări Nebănuite
cîntările-ncepute-aici.

... Mă duc numai puțin de-o parte
să odihnesc un ceas, apoi
în Dimineața Fără Moarte
cu Domnul voi veni la voi...

Traian Dorz

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.