Cum arătăm că suntem adevărați patrioți?

Publicat în decembrie 2, 2020 de dininimapentrutine

1. Iubindu-ne aproapele ca pe noi înșine

2. Mergând la vot

3. Nedând/neluând mită

4. Făcând voluntariat

5. Cumpărând, pe cât posibil, cât mai „românește”

6. Iubindu-ne familiile

Bonus

7. Făcând copii 📷

La mulți ani, România! Azi e ziua când nu ne plângem, ne mândrim. De mâine ne întoarcem la obiceiurile noastre patrihoațe.

Beni Cruceru

Acest articol a fost publicat în Bucuria sufletului. Salvează legătura permanentă.

4 răspunsuri la Cum arătăm că suntem adevărați patrioți?

  1. taborsinai spune:
    decembrie 2, 2020 la 6:53 pm

    Reiau ”obiceiurile noastre patrihoațe” și: ”făcând copii”-… Ironii? Sau…? Sânt două sintagme care nu au ce căuta …! Dar este doar opinia mea și nu obligă!
    Aștept reacția past. Ciprian B.
    Mulțumesc.

    • dininimapentrutine spune:
      decembrie 2, 2020 la 7:07 pm

      Aurorul este un frate pastor baptist. Nu cred ca e o ironie… Din nefericire in crestinism nu mai exista natalitate. In cativa ani Europa va deveni musulmana. De ce? Natalitatea…

  2. taborsinai spune:
    decembrie 3, 2020 la 10:05 pm

    Fr. past. Ciprian, repet: nu intru în debate cu nimeni! Și ce exprim, este umila mea părere”:
    1. Prin expresia ”patrihoațe”, chiar exprimând o realitate, nu dă bine, pe pagini de educație duhovnicească!
    2. Din modesta mea documentare, ”copii făcuți”- apare numai în Ps.127:4 ( poate greșesc), în
    rest: ”dăruiți”, ”dați”,”căpătați”, etc.! Și numai după Cornilescu…! Statistic:
    -Trad. KJ = ”copiii tinereții”
    – -//- Ampl. = ”copiii unui tânăr”
    – -//- NAS. = idem
    – -//- NI. = ”copiii unei tinereți”!
    Privitor la dominația necreștinilor: de acord! Un pericol ce ne paște…! O întâmplare:
    Am locuit (ultimi 9 ani, înainte de 2019), pe propr. fiicei mele Cami, în or. Yorba Linda, California.
    A doua casă, era o propr. mare pe care era ”Church Of Christ”, una mare, frumoasă, dar 95% bătrâni. Când apăreau piedici de sănătate,și nu puteam șofa mai departe, o frecventam cu soția. Chiar în engleză fiind, îmi plăcea ”manifestarea” lor, ceva în gen ”Apostolic” (cum știam din pruncie) poate chiar ”Creștini după Evanghelie”; ne împrieteniserăm și soția îmi zicea adesea: ”nu te grăbi la eliberare, că cel cu cărucior, a pornit înainte de ”amin”, doar să vorbească cu noi”! Într-o zi apare semnul: ”Sale” (de vânzare)! Cum justificau: ”Nu avem tineri și rata la bancă este prea mare, fiind o zonă scumpă”! Azi tabla de ”Church of God”, a fost în locuită cu: ”Centrul Islamic”-al orașului…”.
    La început, la evacuare, vecinii au chemat Poliția…! (Anecdota va apare în următoarea mea carte).
    Alta: m-am încuscrit cu frații baptiști. La prima ”Binecuvântare” (”Baby dedication”), fr. past. Daniel Brânzei, un Evreu la origine, mi-a acordat un scurt speach și am subliniat:”creștinii nu fac copii”, ci: ”îi primesc”…! Fr. Daniel, m-a ”preluat”, tacticos (am devenit prieteni), și cam cum vorbești cu o pietricică între dinți, m-a citat: ”nu facem copii”!

Comentariile sunt închise.