Și se mira de necredința lor…

Și se mira de necredința lor. Isus străbătea satele de primprejur și învăța pe norod.

Marcu 6:6 VDC

Ne mirăm des, uneori mirarea nostră este însoțită de gesturi largi sau de cuvinte sticloase, ne mirăm de oameni, lucruri, atitudini, ne mirăm de viață!

Găsesc în Scriptură momente în care oamenii aleg să se mire. Iată câteva versete interesante

1 Pet. 4:12 Preaiubitilor, nu va mirati de incercarea* de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca sa va incerce, ca de ceva ciudat care a dat peste voi;

Apoc. 17:6 Si am vazut pe* femeia aceasta, imbatata de sangele sfintilor si de sangele mucenicilor lui Isus. Cand am vazut-o, m-am mirat minune mare.

F. A 7:31 Moise, cand l-a vazut, s-a mirat de aratarea aceasta; si, pe cand se apropia sa vada ce este, a auzit glasul Domnului,

Totuși îl văd pe Dumnezeu, mirându-se de credință, necredință și de lipsa mijlocitorilor.

Dumnezeul întrupat S-a mirat de credinţa sutaşului:

Când a auzit Isus aceste vorbe, S-a mirat şi a zis celor ce veneau după El: “Adevărat vă spun că nici în Israel n-am găsit o credinţă aşa de mare.” Mat 8:10

Dumnezeu Tatăl Se miră că nu sunt oameni care să mijlocească:

El vede că nu este niciun om şi Se miră că nimeni nu mijloceşte. Atunci braţul Lui Îi vine în ajutor, şi neprihănirea Lui Îl sprijineşte. Is 59:16

Azi, suntem în viață, poate un prilej de mirare pentru unii…

Ai grijă, relația ta cu Dumnezeu este factorul cel mai important al vieții! Lucrează pentru Dumnezeu, nu cumva Dumnezeu să se mire și de tine!

O zi

binecuvântată!

Cu dragoste,

Ciprian Bârsan

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.