Disciplina Bisericii construiește biserici sănătoase și martori dinamici ai Evangheliei…

I. Ce înseamnă disciplina bisericii?

1. În sens larg, disciplina bisericii este o parte din procesul de ucenicie. Ca multe domenii ale vieții, ucenicia creștină implică atât instruire cât și disciplină, la fel ca antrenamentul la fotbal sau orele de matematică.

2. Specific, disciplina bisericii înseamnă corectarea păcatului. Începe cu avertismente private (personale). Se finalizează, când este cazul, cu excluderea cuiva ca membru și interzicerea de a participa la Cina Domnului.

II. Când se face disciplinarea publică?

Când viața credinciosului nu se potrivește cu vocația (calitatea) sa de creștin, iar păcatul comis îndeplinește 3 criterii:

1. Trebuie să fie observat în exterior – poate fi văzut sau auzit (spre deosebire, de exemplu, de păcatul mândriei).

2. Trebuie să fie serios – destul de serios pentru a discredita mărturia verbală a acelei persoane.

3. Trebuie să fie un păcat comis cu voia – de obicei persoana a fost deja confruntată dar refuză să se pocaiască.

III. Care este scopul disciplinei bisericii?

1. Disciplina expune. Păcatul, la fel ca și cancerul, ascunde. Disciplina expune cancerul astfel încât să fie îndepărtat (1 Corinteni 5:2).

2. Disciplina avertizează. O biserică nu impune judecata lui Dumnezeu prin disciplină. Mai degrabă, oferă o imagine a marii judecăți care va veni (1 Corinteni 5:5).

3. Disciplina salvează. Biserica urmează această cale atunci când vede un membru mergând spre moarte și nici o altă metodă aplicată nu a reușit să îl oprească (sau nici o mână întinsă nu a reușit să îl oprească). Este aplicată în ultimă instanță (1 Corinteni 5:5).

4. Disciplina protejează. La fel cum cancerul se împrăștie de la o celulă la alta, așa se întâmplă și cu păcatul, se împrăștie de la o persoană la alta (1 Corinteni 5:6).

5. Disciplina păstrează (protejează) mărturia bisericii. În mod straniu, este de folos necreștinilor deoarece ține bisericile distincte (puse deoparte) și atractive (1 Corinteni 5:1).

Bisericile au rolul de a fi sare și lumină. „Dar, dacă sarea îşi pierde gustul”, spune Isus ,,Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie lepădată afară şi călcată în picioare de oameni” (Matei 5:13).

Samy Tutac

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.