Te-am întâlnit cândva, la o răscruce

Te-am întâlnit cândva, la o răscruce
Când șchiopătam pe drumul de dureri
Când cerul îmi părea așa departe
Și nu găseam în lume mângâieri…
Mi-ai apărut în viață ca o șoaptă
Venită dinspre tot și de niciunde
Și am simțit o pace nefirească
În inimă cum tainic îmi pătrunde…
M-ai întrebat cu voce de izvoare
De ce sunt tristă și de ce mai plâng?
Eu ți-am răspuns cu ochi înlăcrimați
Că vin necazuri Doamne și mă frâng…
Când mi-ai zâmbit cu-o rază luminoasă
Și am simțit pe frunte-al Tău sărut
Am înțeles că Tu ești Chintesența
Întregii bucurii ce-am cunoscut…
Te-am întâlnit cândva, la o răscruce
Și viața mi-ai schimbat-o în frumos
Am învățat iubirea și iertarea
Și-acum Te laud Rege Glorios!!!

Maria Luca

Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.