Rugaciuni Interconfesionale si Ecumenism Dr. Caius Obeada

Introducere

Rugaciuni interconfesionale sunt o acceptanta generala, la care inca nu sa putut merge pe o dovada Biblica de interdictie. De exemplu nu este nici un verset Biblic care sa interzica unui Baptisti si Penticostal sa se roage impreuna. Sunt multe versete Biblice care vorbesc de necesitatea rugaciuni si cum sa ne rugam, insa nu face o distinctie intre cei care se roaga lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, nu ni sa da privilegiu de a decide cine este vrednic sau nu sa stea in rugaciune cu mine. Sunt interdictii specifice cand este vorba de un frate in Cristos care cade in pacat, pus sub disciplina adunarii Domnului. Pavel la 1 Corinteni 5:11 scrie:

„Ci v-am scris să n-aveţi niciun fel de legături cu vreunul care, măcar că îşi zice „frate”, totuşi este curvar sau lacom de bani, sau închinător la idoli, sau defăimător, sau beţiv, sau hrăpăreţ; cu un astfel de om nu trebuie nici să mâncaţi.” (versiuna Cornilescu)

Acest verset trebuie luat in contextul in care Pavel la scris si aplicat ca atare. La inceputul capitolului 5, Pavel scrie ca a auzit ca intre Corinteni este curvie, despre un membru a bisericii care traieste cu nevasta tatalui sau. In acest context versetul 11 spune cu astfel de oameni sa nu aveti legaturi. Tot ce este scris este in contextul de disciplinare a unui membru din biserica. Este foarte usor sa iei versete in afara contextului, sa iti justifici doctrinele care te inconjoara si sa iti susti crezul, sau intelegerea la care ai ajuns. Cu astfel de practici sau ajuns la erezii si invataturi false.

In contextul timpului lui Isus si a bisericii primare, nu sunt versete care sa interzica rugaciuni cu Fariseii, Carturarii, sau restul paturilor eclesiale sau politice a timpului. Si pentruca vorbim in contextul rugaciunilor interconfesionale, trebuie inteles implicatia diferitelor confesiuni cand facem referinta la intruniri interconfesionale de rugaciune.

Sunt multe intrebari legate de scopul rugaciunilor, de rolul pe care rugaciunea il joaca in relatiile interconfesionale si permisibilitatea de a te unii in rugaciune cu alte confesiuni Crestine. Exista o separare creata pe linea doctrinara care impinge un credincios sa se intrebe „dece sa ma intrunesc cu un alt credincios din alta confesiune total diferita de a mea? Ce beneficiu ar exista la o intrunire de rugaciune pe care fiecare persoana o vede inutila.” Sunt multe intrebari care se ridica si care ar trebui sa-si gaseasca un raspuns.

Discutii interconfesionale intre Baptisti si Catolici

Intr-un articol despre Baptisti si Legaturile Interconfesionale, am precizat faptul ca Baptistii din Romania, prin aderarea membrala la Baptist World Alience (BWA), sunt inregistrati ca membri la Consiliul Mondial al Bisericilor (1). Un lucru mai putin vorbit sau cunoscut in cercurile Baptiste din Romania sunt dicutiile dintre BWA si biserica Catolica la nivel doctrinar/teologic. Baptistii au fost implicatii in trei ture de discutii doctrinare cu Catolicii, incepand din anul 1984, fara sa se ajunga la o apropiere ci mai mult la o clarificare a teologiilor care ii despart.

Primul tur de discutii teologice intre Baptisti si Catolici, la cel mai inalt nivel de discutii oficiale, a inceput cu o prima tura de discutii intre anii 1984 si 1988, iar a doua intre 2006 si 2010 (2). Raportul si discutiile purtate intre Baptisti si Catolici au fost redate intr-un document Pontifical, scris de Monseniorul Joahn A. Radano (3), care reda pozitia Vaticanului si intelegerile la care au ajuns.

Scopul primei faze de discutii care a durat 4 ani, sa incercat „a ajunge la o înțelegere reciprocă a anumitor convergențe și divergențe” între Baptiști și Catolici. Sa incercat stabilirea unui canal de comunicare pentru o intelegere reciproca, „in identificarea posibilitatilor si clarificarea dificultatilor în ceea ce privește martorul comun și abordarea prejudecăților existente între cele două familii ale noastre mondiale” (4). As sugera cititorului sa citeasca documentul lansat de Vatican, in a vedea cine au participat la aceste intruniri interconfesionale si declaratia comuna facuta de Baptisti si Catolici. Astfel de documente ajuta pe cei insteresati in Ecumenism si intelegerea pozitiilor oficiale.

In a doua faza, sau inteles la un angajament mai clar de unitate in termeni Biblici. Documentul explica cum Baptistii ezita la o unitate doctrinala, dar specifica ca scopul acestor intruniri incearca sa raspunda rugaciunii „Tatal Nostru,” cu referinta Ioan 17:21 unde scrie „Ma rog ca toti sa fie una … ca lumea să creadă.” Continuarea discutiile Baptiste-Catolice nu au fost mult apreciate de partea Catolica, Curtis W. Freeman facand urmatoarea remarca:

„ Deoarece atât baptiștii cât și catolicii încearcau să avanseze cu o abordare atât de ecumenică, sau confruntat cu provocări semnificative. Catolicii adesea au fost lăsați să se întrebe cu cine sunt în discuții, având în vedere că nimeni nu vorbea in termeni definitivi pentru baptiști (5).”

Raportul Vaticanului la intrunirile din a doua faze face aluzie la ajungerea unui numitor comun cum este descris in raport (6):

„Cuvântul lui Dumnezeu în biserica în sensul cel mai deplin este Iisus Hristos însuși care stăpânește în biserică în harul și puterea Duhului ”(§7).

„Punctul nostru comun de pornire a fost astfel că Cuvântul făcut trup ne atrage în comuniunea trinitară a lui Dumnezeu, care creează comuniunea bisericii, astfel încât koinonia bisericii să se împartă koinonia Trinității (§§8-10).”

Raportul are 104 pagini in care detaileaza punctul comun si divergentele dintre Baptisti si Catolici. Este important de notat ca discutiile purtate si in aceasta perioada nu au ajuns sa fie conclusive si nici de o apropiere concreta a unei unitati teologice. A treia faza a discutiilor interconfesionale intre Baptisti si Catolici au fost reluate in 2017 cu tema „Dinamica Evangheliei si Marturia Bisericii” (7). Steven R. Harmon, un profesor de Teologie Baptista dela Gardner-Webb University School of Divinity in Boiling Springs, North Carolina face urmatoarea remarca:

„În timp ce cele două faze anterioare ale conversațiilor au folosit o abordare comparativă pentru identificarea comunității și diferențelor în practica și credința baptistă și catolică, cu faza III – în care mulți membri ai ambelor delegații au lucrat anterior ca membri ai comisiei mixte pentru faza a II-a – „ Am trecut de la lucrările comparative la cele de colaborare, căutând împreună să ne propunem posibilitățile de a oferi marturii comune (8).”

Nici a treia faza de discutii Catolice-Baptiste nu au ajuns sa fie mai aproape de o unitate doctrinara, incercand mai mult sa clarifice cea ce despart mai mult decat cea ce uneste. Este important de inteles pozitia Vaticanului decretat prin documentul pentru „Aplicarea Principiilor si Normelor in Ecumenism,” unde face o explicatie clara la legaturile interconfesionale cu o biserica ne-Catolica la o intrunire ne-sacramentala, cum ar fi un program comun de rugaciune interconfesional (9). Biserica Catolica, in termeni clari, nu se poate angaja intr-o liturgie cu restul confesiunilor care nu adera la Euharistia Bisericii Catolice. Mai mult, Vaticanul specifica, ca un program ne-liturgic poate sa includa rugaciunea, limitati specific la rugaciunea „Tatal Nostru.” Tot acest document specifica, ca o intrunire ne-liturgica poate sa fie benefica in context Ecumenic, in sensul de o apropiere de cunoastere interconfesionala, si posibilitate (din partea Catolica) de a exprima adevarata relatie cu Dumnezeu in Euharistie, realizat in mod real si mistic numai de Biserica Catolica.

Expresia folosita de pastorul Ionel Tutac cand a spus ”Desi exista unele lucruri minore care ne despart, exista foarte multe lucruri importante si commune care ne unesc” nu este o expresie inventata sau spusa pentru prima data la intrunirea dela Lugoj, in contextul interconfesional. Declaratia ca „exista mai multe care ne unesc decat ne despart” este bine cunoascuta in America, cu multi proponenti a acestei idei, in contextul unei uniri de proiecte sau intentii. O scurta cautare pe internet „there is more that unites us than divides us” poate convinge pe oricine ca nu este o declaratie originala a pastorului Tutac. Problema ridicata de aceasta expresie, este in contextul declaratie luata din context, la o presumtie gresita.

„Micilor diferente care ne despart” nu este si nu a fost facut in contextul doctrinar/teologic, ci mai in contextul proiectelor comune a „asa zisei” marturii comune in beneficiul comunitatilor si societatilor unde convietuim. Cu toate studiile teologice pe care Ionel Tutac le are, nu putea sa faca o astfel de greseala teologica, crezand sau sugerand ca diferentele teologice Baptiste Catolice sau Ortodoxe sunt minore. Trebuie amintit ca nici discutiile purtate la cel mai inalt nivel Baptist/Catolic nu au putut ajunge la un numitor comun dupa atatia ani de conversatii, sa ajungem la imaginatia ca pastorul Ionel Tutac a rezolvat totul decalarand ca avem mici diferente. Cu rea intentie sa imputat niste intelegeri si interpretari care nu au un merit academic de cercetare.

Biblia nu sa schimbat, noi evidente care sa convinga amandoua parti la o unitate doctrinar-reologica nu pot darama zidurile doctrinare cu care se identifica Catolicismul si Baptismul de sute de ani. Unii vorbesc de ridicarea zidurilor in apararea identitatii confesionale. As aminti ca zidurile sunt ridicate de sute de ani, necesitatea unor noi ziduri aduc implicatia ca noi descoperiri teologice in apararea identitatii Baptiste sunt facute si sunt necesare. Baptistii nu au nevoie de noi ziduri ci de o generatie nou care sa studieze atent Scripturile si istoria, in pastrarea identitatii pe care am primit-s dela inaintasii nostri. Discutiile interconfesionale in vedere unitatii Ecumenice Baptiste/Catolice nu au ajuns sa dea nici un rod, inafara de prietenii si colaborari pe scara regionala cu caracter social/economic/cultural.

Discutii interconfesionale intre Baptisti si Ortodocsi

In 2006, Episcopul Ortodox a Maramuresului face un interviu in care spune ca el se indoieste de utilitatea „saptamanii de rugaciune interconfesionala” (10). P.S. Iustinian Chira face urmatoarea afirmatie:

„Credinciosii, poporul nu cunoaste, nu stie ce-i aceea ecumenism; nu vede rezultate, nu vede o apropiere, o dragoste, nu vede ca acest ecumenism, aceasta miscare ar fi adus vreo îmbunatatire în relatiile dintre crestinii din toata lumea. Relatiile au ramas aceleasi; nu s-a facut nici un pas, dimpotriva înca, s-a ajuns sa se cada în grave erori în cadrul Miscarii Ecumenice. Și erorile le cunoasteti, nu e cazul sa vi le enumar acum. Asa ca „Saptamâna de rugaciune pentru unitatea crestinilor” este doar un cuvânt pompos, festiv; se face o festivitate fara o finalitate.”

Problema rugaciunii si a unor intruniri de caracter Ecumenic, a unei unitati in contextul Bisericii Catolice a produs o reactie senzationala in randul ierarhilor Bisericii Ortodoxe. In 2016 apare un articol in publicatia Adevarul in care Iulia Ciuhu scris: „Un scandal-monstru mocneşte în sânul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) după ce mai mulţi clerici au transmis scrisori de protest şi ultimatumuri superiorilor ierarhici.” (11) O petitie promovata si asumata de 4500 de preoti si credinciosi ortodocsi adresata Înaltpreasfinţitului Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei (MMB), cer dezicerea Ecumenismului in refacerea unitatii universale a Bisericilor Crestine. Problema intrunirii interconfesionale in vederea unei unitati bisericesti Ecumenista (in conceptul Catolic) este o problema universala, opusa de o majoritate a confesiunilor implicate in „Octava de Rugaciune.”

Punand la o parte intentia Ecumenica sub initiativa Bisericii Catolice si manipularea intalnirii interconfesionale, non-liturgica in vederea Bisericii Ortodoxa, se puna intrebarea daca intruniri de rugaciune interconfesionale sunt permisibile din punct de vedere Biblic, sau benefice?

Biserica Ortodoxa fara un interes Ecumenic la fel ca si Biserica Catolica, nu a fost interesata sa intre in discutii cu denominatii considerate a fi sectante, sau ratacite dela „biserica mama.” Totusi, gasim documentat discutiile interconfesionale Baptiste/Ortodoxe, a unei tentativa de unificare in liturgie intre Baptistii Evanghelici din Georgia si Biserica Ortodoxa a acestei tari (12). Documentul oficial a acestor intalniri interconfesionale face urmatoarea precizare cu referinta la scopul discutiilor:

„Scopul dialogului este: să-i aducem pe credincioșii creștini mai aproape spiritual si intro unitate frateasca, schimband opinii de credință și, în consecință, punerea în aplicare a unuei slujire de închinare creștini comuna a credincioșilor din Georgia … Presupunând că Hristos este adevăratul nostru Preceptor, fiecare obstacol, oricât de greu ar putea părea, va fi depășit cu ajutorul iubire divină, patriotism și credință de nezdruncinat; atunci se vor face pași în direcția credinței creștine comună și a unei închinari creștină comună.”

Relatii intre Baptisti si Biserica Ortodoxa nu sau bucurat de o mare prietenie, defapt actiunile unor baptisti a generat discordie si mai putina prietenie. In 2007, Fr. Richard Demetrius Andrews este indignat de lucrarea de doctorat a unui student, aprobata de Southern Baptist Theological Seminary, cu titlul „Witnessing to People of Eastern Orthodox Background: Turning Barriers of Belief into Bridges to Personal Faith.” (13) Autorul acestui proiect identifica opt doctrine Ortodoxe care sunt o piedica intr-o credinta personala cu Cristos. Acest proiect a suparat prelatii ortodocsi, considerand ca trebuie sa prostesteze si sa dea un raspuns proiectului de doctorant.

Inainte de incidentul din 2007, Southern Baptist a suparat si deranjat Biserica Ortodxa Greaca prin alegerea a doi misionari greci care traiau in America. Nici acest episod nu a ajuta la un dialog intre Baptisti si Biserica Ortodoxa. Situl romanesc „Trezirea Bisericii Ortodoxe” a lansat un articol intitulat „Intoleranta Bisericii Ortodoxe din Romania” (15) care enumara o serie incidente si agresari din partea preotilor sau crestinilor Ortodocsi impotriva gruparilor Evanghelice, chiar si a Baptistilor. Astfel de actiuni au creat o separare intre credinciosii Baptsti si Ortodocsi, lipsind un dialog si o intelegere in multe parti ale tarii.

Totusi, la nivel regional, prin zonele Banatului si Ardealului, intruniri private intre lideri Baptisti si Ortodocsi au fost inregistrate, nu la un dialog in context Ecumenic de „unificare” ci de discutii interconfesionale pe o serie de proiecte de interes comun. Ca si in in Cazul Bisericii Catolice, Conciliu Pan-American a Bisericii Ortodoxe, limiteaza clerul ortodox la intruniri interconfesionale Ecumenice. Bazat in documenetele Bisericii Ortodoxe, clerul ortodox este si el limitat la intruniri ne-liturgice, limitati la intruniri interconfesionale de rugaciune, limitati numai la rugaciunea „Tatal Nostru.” Nici in privinta Ortodoxa, nu se poate vedea sau documenta posibilitate de intrunire Ecumenica, in privinta unitatii de credinta si practica.

Sunt interdictii Biblice pentru rugaciune interconfesionale?

Aici intram intr-o tema care aprinde pe multi, indignati de diferenta doctrinara pe care alte confesii le ridica comparat cu Baptistii. Sunt o serie de pasaje Biblice luate din context si cumva justificate intr-o limitare de dialog si „doamne fereste” de un moment de rugaciune comun. 1 Corinteni 15:11 este un exemplu clasic in care versutul Biblic este luat in afara contextului. Nu am sa intru in detaliu exegetic sau hermeneuric a acestui verset, insa sunt destule explicatii care se pot gasi pe internet in limba Engleza, a dictionarelor Biblice.

In afara ca nu sunt texte Biblice clare care sa sugereze o impotivire la rugaciune interconfesionala, contextul rugaciuni poate deasemenea sa fie imprumutat ca un motiv nepotrivit la astfel de intruniri. Unul din apelurile facute improtriva „Octavei de Rugaciune” este faptul ca a fost organizata in ‚Biserica Baptista”. O intrebarea ridicata in acest context este daca intrunirile dela Oradea ar putea fi interpretate diferit fata de cele de la Lugoj. Un raspuns imediat a fost ca la Oradea intrunirile au avut loc la Capela Universitatii pe cand la Lugoj in localul bisericii.

Acest raspuns ridica o serie de probleme in ce este si ce nu este permisibil in contextul adunarii Bisericii, mai concret in cladirea Bisericii. Abordarea apologetica a acestei intrebari trebuie facuta cu atentie, luand in vedere alunecarea la o invatatura gresita, a unei erezii considerata de unii teology. In Matei 18:20 gasim scris: „Căci acolo unde sînt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sînt şi Eu în mijlocul lor„ (versiunea Cornilescu). Unii sustin ca aceste verset da difinitia Bisericii, totusi un studiu mai atent a contextului, ne da explicatia ca acest verset este folosit in contextul discipline bisericesti. Cuvantul grecesc folosit pe paginile Biblie si interpretat gresit ca „biserica” este „ekklesia.”

Ekklesia este un termen care face referinta la „adunare” sau „congregatie” (16). Ekklesia nu este traducerea cuvantului biserica, luand in considerare ca termenul grecesc pentru biserica este „basilike” (17), un termen care face referinta la o cladire. Descrierea cuvantului ekklesia cu sensul cuvantului basilike este introdus intentionat, un termen in sustinerea teologiei Catolice/Ortodoxe. Din punct de vedere teologic, amandoua confesiuni pun un accent extrem de important pe biserica vizibila. Isus Hristos foloseste termenul ekklesia de 22 de ori facand referinta la adunarea locala si vizibila, nu la o cladire si un interes teologic in explicarea doctrinei Bisericii sustinuta de Catolici si Ortodocsi.

In cartea „Dumnezeul Sfintilor” este gasita o descriere a bisericii in termeni ortodocsi si importanta bisericii in viata credinciosului:

„Dar locul si modul de adevarata unire duhovniceasca si vietuire cu Hristor este Biserica, pentruca stim ca ea este „trupul” tainic a lui, iar El este „capul” ei (Efeseni 1, 23). Biserica nu este altceva decat extensiunea comunitara, istorica a lui Hristos si, prin aceasta, organul sau institutia intemeiata de Iisus Hristos pentru impartasirea harului divin, spre mantuirea si sfintirea oamenilor.” (18)

Teologia Bisericii Ortodoxe face un apel explicit la importanta cladirii bisericesti ca o extensiune a lui Hristos in impartasirea harului. Deci Harul vine prin zidurile biserici, ca o extensia a prezentei divine. In contextul doctrinelor teologice Catolice, biserica este trupul mistic a lui Cristos (19). Biserica este un instrument de impartasire a harului, a mantuirii, la fel ca si in teologia Ortodoxa. In amandoua confesiuni, Biserica ca cladire joaca un rol extrem de important in viata omului, intr-un mod mistic a extensiune a lui Hristos vizibila pe pamant.

In termeni Evanghelici, nu cladirea bisericii creaza prezenta lui Cristos ci unitatea sfintilor unde se aduna in numele lui. Daca „Octava de Rugaciune” are loc in Biserica Baptista sau in Sala de Sport a Biserici, nu exista nici o diferenta, pentruca in teologia baptista cladirea Bisericii nu joaca nici un rol. Ca sa faci diferenta unde sa tinut intrunirea, mi se pare un motiv de tendinte eretica, in care accentul se pune pe cladire ci nu pe cei care sau unit.

Un alt motiv care impiedica pe unii sa vada un beneficiu de intrunire interconfesionala la rugaciune este ideea ca un om nascut din nou nu se poate unii cu om „care pupa moaste”. Am fost intrebat daca Isus ar fi fascut asa ceva. Superficialitatea unora in abordarea subiectului este strigatoare la cer, mai ales cand acuzatiile aduse „cu mana pe Biblie” nu au un context sau validitate Biblica. Sunt cateva observatii care trebuiesc clarificate in acest context:

1. Intrunirea confesionala de rugaciune este in contextul Crestin, de inchinarea la acelasi Dumnezeu Triun.

2. Postura de judecator fata de altii se poate face in context doctrinar, a invataturilor false dar nu in contextul validitatii unei legaturi personale cu Dumnezeu. Sunt multe persoane care au abateri de intelegere teologica, insa eu nu sunt pus pe pragul judecatoresc sa spun ca pot sau nu pot sa ma inchin cu astfel de persoane, in fata la acelasi Dumnezeu. Pericolul unei judecati nedrepte te poate pune contracditoriu voii lui Dumnezeu.

3. Referitor la Isus si rugaciune. Trebuie mentionat ca in legea lui Moise, fiecare evreu trebuia sa mearga la templu cel putin odata pe an. La inchinarea dela Templu, nu aveai alegerea sa o faci cu cine vrei si unde vrei. Mergeai la templu la inchinare si ajungeai sa te rogi lui Dumnezeu langa in Fariseu, Saducheu, sau tot felul de pacatosi, talhari, falsi iudei. Nu era optiunea ta sa faci alegerea, insa era optiunea lui Dumnezeu sa asculte sau nu rugaciunea, sau chiar sa pedepseasca pe cei care aduceau foc strain la inchinare. Nu poti justifica ca un Baptist nu se poate ruga cu un credincios Catolic sa Ortodox. Nu este datoria ta sa cantaresti pe om si sa vezi cat de pocait este. Nu poti invoca sola Scriptura, Sola Fede, sau Sola Gratia, ca motiv ca tu nu te poti ruga cu altii. Deja ajungem la fanatism religios, la partita zelotilor care in pastrarea iudaismului faceau apel la teroare si acte criminale.

Exista un proverb romanesc care spune ca „prietenii ti alegi, dar familia ba.” Familia Crestina de multe ori este galagioasa, chiar deranjanta. In interiorul bisericilor Baptiste sunt opozitii, scandaluri, la fel ca si in restul confesiunilor. Singurul lucru care ne uneste pe toti pe genunchi, nu este Scriptura ci rugaciunea. In rugaciune suntem confruntati cu prezenta sfinteniei lui Dumnezeu. Daca pretindem ca Scripturile ne unsec, ajungem sa facem alegeri, sa ne unim cu cine vream sau crede ca noi. In fata lui Dumnezeu nu Scriptura ne uneste ci rugaciunea. Si mai mult de atat este Duhul Sfant si jertfa Crucii. Rugaciunea este actul supunerii si ingenunchierii in fata lui Dumnezeu, un act care nu ne mai permite sa ne uitam in stanga si in dreapta pentru o aprobare cu cine sunt pe genunchi. Daca ne-am lua dupa Scriptura, asa cum fiecare o intelege, ne-am strange pe partite chiar si in sanul unei singure biserici; Arministii pe o parte, Calvinistii pe alta.

In rugaciune nu mai sunt grupari, fiecare se prezinta in fata lui Dumnezeu cu pacatosenia Sa. Mandria sprituala se face vazuta si in zilele noastre, si ravna unora duce la pacat. Datorita Doctrinelor Catolice si Ortodoxe, sau decis sa nu se implice in liturgi Euharistice, in invocarea rugacinilor mistice in sanul Bisericii ne- Catolica sau Ne-Ortodoxa. Sa ajuns la o intelegere ca in rugaciunea Tatal Nostru nu este limita de prezentare, urmarind invatatura Domnului Isus, fiecare muritor isi pleaca genunchi in fata Creatorului. Lucruri estetice de multe ori ne deranjeaza si disturba, la fel cum sub comunism nu puteai veni in dangarizi si slapi la Biserica.

Concluzie

Ecumenismul promovat de Biserica Catolica a primit o rezistenta din partea majoritatilor confesiunilor Crestine. Biserica Ortodoxa nu vrea nici sa pronunte acest cuvant, cu atat mai putin sa participe la intruniri care ar sugera ideia unitatii cu Biserica Catolica. Abuzul adus in folosirea acestui termen, a facut pe unii sa acuze si sa faca presumtii care nu isi gasesc adevarul in intentia participantilor la „Octava de Rugaciune.” Baptistii care sau revoltat la astfel de intruniri, au trecut cu vedere intentionat de contextul Ecumenismului intentionat si promovat de Biserica Catolica. Unii au ramas indignati la faptul ca un Ortodox, Catolic si Baptist se strang sa faca rugaciunea Tatal Nostru.

Nu exista dovezi de daramare a zidurilor doctrinare, care stau ne-clintite de sute de ani. In 1000 de ani Catolici nu sau putut reuni cu Ortodocsi, mai putin cu Baptistii. Alarme false sunt trase, fara nici o dovada clara de o necesitate de implicare si pacat. Nu exista un motiv Biblic in care un Baptist, Catolic, si un Ortodox sa nu se roage impreuna. Insinuarea ca Isus nu ar fi facut asa, da peste cap sistemele teologice la care am aderat de sute de ani in pastrarea identitatii Baptiste. Rugaciuni interconfesionale sau tinute, continua sa se tine, iar in bunattaea cerului rugaciunile sfintilor au fost ascultate. Nu de ecumensim sa va fie frica ci de ereziile unor alarmisti care traiesc in drama certurile interconfesionale sau fratesti.

Coram Deo!

Ps. In fotografii grupul de Baptistii si Catolici la a treia faza de discutii interconfesionale

Nota de Subsol:

1. Baptist World Alliance – https://www.oikoumene.org/en/church-families/baptist-churches/bwa

2. Baptists and Catholics to begin third round of dialogue in 2017- https://www.bwanet.org/news/news-releases/573-baptists-and-catholics-to-begin-third-round-of-dialogue-in-2017

3. Catholic-Baptist Relations

http://www.vatican.va/roman_curia/pontifical_councils/chrstuni/eccl-comm-docs/rc_pc_chrstuni_doc_20070123_cattolici-battisti_en.html

4. THE BAPTIST-ROMAN CATHOLIC INTERNATIONAL CONVERSATIONS 1984-1988 – http://www.vatican.va/roman_curia/pontifical_councils/chrstuni/Bapstist%20alliance/rc_pc_chrstuni_doc_19880723_baptist-convers_en.html

5. Baptists & Catholics Together?

https://divinity.duke.edu/sites/divinity.duke.edu/files/documents/faculty-freeman/baptists-and-catholics-together.pdf

6. The Word of God in the Life of the Church – https://www.bwanet.org/images/pdf/baptist-catholic-dialogue.pdf

7. How Baptists, Catholics Have Pursued Common Ground – Part 1 – https://ethicsdaily.com/how-baptists-catholics-have-pursued-common-ground-part-1/

8. How Baptists, Catholics Have Pursued Common Ground – Part 2 – https://ethicsdaily.com/how-baptists-catholics-have-pursued-common-ground-part-2/

9. DIRECTORY FOR THE APPLICATION OF PRINCIPLES AND NORMS ON ECUMENISM – http://www.vatican.va/roman_curia/pontifical_councils/chrstuni/documents/rc_pc_chrstuni_doc_25031993_principles-and-norms-on-ecumenism_en.html

10. EPISCOPUL MARAMURESULUI SE INDOIESTE DE UTILITATEA “SAPTAMANII DE RUGACIUNE INTERCONFESIONALA” (2006)

https://acvila30.wordpress.com/2011/01/18/episcopul-maramuresului-se-indoieste-de-utilitatea-%E2%80%9Csaptamanii-de-rugaciune-interconfesionala%E2%80%9D/

11. Sămânţă de schismă în BOR. Mitropolitul Teofan a primit ultimatum de la preoţi să se dezică de „ecumenism în general“ – https://adevarul.ro/locale/iasi/samanta-schisma-bor-mitropolitul-teofan-primit-ultimatum-preoti-dezica-ecumenism-general-1_57b1cc2c5ab6550cb8c857d6/index.html

12. A dialogue between the Orthodox Church of Georgia and the ‘Evangelical Christians-Baptists’ of Georgia (1979–1980) with its wider Baptist context – https://www.loimission.net/wp-content/uploads/2013/12/Songulashvili-Orthodox-and-Baptist-dialogue-in-Georgia.pdf

13. Baptists Target the Orthodox – https://www.orthodoxytoday.org/view/andrews-baptists-target-the-orthodox

14. Southern Baptists Anger Greek Orthodox Church – https://www.washingtonpost.com/archive/local/1979/08/03/southern-baptists-anger-greek-orthodox-church/27b74cca-6399-444b-b41a-2a4c96f52b61/

15. Intoleranta Bisericii Ortodoxe din Romania

https://www.oocities.org/trezireabisericiiortodoxe/intoleranta.html

16. Intelesul si utilizarea cuvantului Ekklesia in primul secol crestin – http://www.abaptistvoice.com/Romana/articole/intelesul_cuvantului_ecclesia%5B1%5D.bis.htm

17. Definiţie Ekklesia – https://ovocebaptistainbucuresti.wordpress.com/adunare/definitie-ekklesia/

18. Despre Sfanta Biserica – http://fto.ro/nou/wp-content/uploads/2016/08/8.-Biserica-%C3%AEntemeierea-constitu%C5%A3ia-%C5%9Fi-%C3%AEnsu%C5%9Firile-ei..pdf

19. The Catholic Church is the Mystical Body of Christ – https://www.ewtn.com/catholicism/teachings/catholic-church-is-the-mystical-body-of-christ-89

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.